Agricultorii avertizează: Fără ploaie, recolta mai multor culturi poate fi afectată

În ceea ce privește înghețurile recente, fermierii spun că impactul asupra culturilor de câmp este minim, spre deosebire de livezi, unde s-au estimat pierderi în valoare de peste 700 de milioane de lei, potrivit Asociației Moldova Fruct, transmite Știri.md cu referire la radiomoldova.md.

În raionul Drochia, precipitațiile din ultima săptămână au fost de aproximativ 30 de litri pe metru pătrat, ceea ce, după spusele agricultorului Daniel Leahu, nu a fost suficient pentru a restabili rezervele de apă din sol. 

El a subliniat că, în aceste condiții, culturile nu și-au revenit și, fără ploi suplimentare, există riscul unor pagube semnificative, iar deficitul de umiditate din sol a dus la crearea unor fisuri. 

Înghețurile, deși nu au efecte imediate, pot influența procesul fiziologic al plantelor, în funcție de intensitate, a mai adăugat el.

„Ieri dimineață a fost brumă. În cazul culturilor de câmp, efectul nu este imediat și gata. La culturile de câmp, efectul este de lungă durată. De la ultima dată când au fost înghețuri, noi încă resimțim efectele acestora. Însă, procesul fiziologic, biologic, hormonal - ciclul de vegetație - este perturbat. Și atunci apar probleme. Diferențe la rod, diferențe la producție. Precipitațiile au fost foarte neuniforme. Într-o zonă au căzut 60 de litri, în alta doar 8 litri. Agricultorul care a primit doar 8 litri nu a simțit aproape deloc efectul precipitațiilor. Practic, nu a câștigat nimic”, a menționat Daniel Leahu.

La Giurgiulești au căzut ploi, însă cu o intensitate mult mai redusă decât în nordul țării. Ultima ploaie a fost de 22 de litri pe metru pătrat, spune fermierul Nicolae Apărece. 

Potrivit lui, dacă porumbul și floarea-soarelui mai au șanse de recuperare în cazul unor ploi consistente în următoarele săptămâni, grâul rămâne cel mai afectat, iar dacă recolta va fi slabă iar prețurile pe piață vor fi mici, agricultorul riscă să intre în insolvență.

Nicolae Apărece a mai menționat că, deși sudul Moldovei beneficiază de proximitatea portului Giurgiulești, costurile ridicate la îngrășăminte și motorină continuă să apese greu pe umerii agricultorilor, mai ales că și prețurile au rămas aceleași sau chiar s-au diminuat din cauza concurenței, create de cerealele ieftine din Ucraina.

„După cum s-au scumpit îngrășămintele și motorina, prețurile acestea erau aproximativ la fel până la începutul războiului din Ucraina. Să luăm ca exemplu anul 2021: grâul era 4 lei, iar floarea-soarelui în jur de 10 lei, putea să crească și la 14 lei. Ce prețuri aveau îngrășămintele și motorina în 2021 și ce prețuri avem acum? La noi, grâul este acum 3 lei, iar floarea-soarelui este în jur de 8,50-9 lei. Cu cât mergem mai la nord, cu atât prețul este mai mic. Aici, la noi, în sud, prețurile sunt mai bune. Suntem mai aproape de port, deci costurile de transport nu sunt mari. Asta e un avantaj, măcar atât”, a declarat Nicolae Apărece.

La Sud înghețurile au avut un impact mai redus asupra culturilor de câmp, de suferit a avut doar rapița, a mai spus fermierul.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a anunțat că, în prezent, se desfășoară etapa de recepționare a confirmărilor oficiale privind suprafețele afectate de înghețuri. 

Potrivit Asociației Moldova Fruct, cele două valuri de înghețuri din luna aprilie au provocat pierderi masive în livezile de cireș, cais, prun, piersic, vișin, măr, păr și plantațiile de struguri de masă, iar „costurile pentru întreținerea livezilor în 2025 și care nu vor putea fi acoperite de recolta din acest an au fost estimate la 741 de milioane de lei”.

Instituția a precizat că „impactul fenomenului riscă să reducă veniturile fermierilor, în urma pierderii capacităților de producție, să afecteze negativ exporturile de fructe și amenință dezvoltarea comunităților rurale”.

Ministerul Agriculturii a dat asigurări că în următoarele două săptămâni vor fi analizate și întreprinse măsuri de intervenție pentru a diminua impactul intemperiilor. De asemenea, ministerul de profil recomandă ca agricultorii să-și asigure terenurile, în condițiile în care doar un procent din suprafețe sunt asigurate.