23 Mai, Ziua Națională a Aromânilor, rudele noastre de sânge din Balcani

Iradeaua din 9/22 mai 1905, emisă de sultanul Abdul-Hamid al II-lea, a oferit recunoaștere oficială aromânilor din Imperiul Otoman, acordându-le drepturi civile, inclusiv desemnarea de primari (muhtari), acces în consiliile administrative și posibilitatea de a deschide școli proprii în limba maternă. Deși nu li s-a recunoscut statutul complet de millet (comunitate religioasă autonomă), aromânii au primit aproape toate drepturile asociate acestuia, potrivit Basilica, transmite Știri.md, cu referire la ziua.md.

Ziua Națională a Aromânilor a fost propusă inițial în 1988, în revista „Zborlu a Nostru”, și sărbătorită prima dată în 21 mai 1989 la Bitolia (Macedonia de Nord). Data 23 mai s-a impus ulterior, fiind ziua în care Iradeaua a fost comunicată oficial Patriarhului ecumenic.

Aromânii sunt una dintre cele mai controversate și totodată misterioase populații din Europa. Sunt menționați mai ales de izvoarele bizantine, la sud de Dunăre, pe teritoriul Greciei, Bulgariei, Macedoniei și Albaniei de astăzi. Aceștia trăiau în comunități restrânse și se ocupau mai ales cu oieritul, dar și cu mercenariatul. Erau războinici apreciați, fiind încadrați mai ales în armata bizantină.

Aromânii vorbesc o limbă romanică, deși trăiesc într-o lume greco-slavă și au fost asociați de vechii cronicari bizantini cu dacii sau coloniștii romani. Majoritatea specialiștilor, fie că este vorba de lingviști, etnologi sau istorici, spun că aromânii nu sunt nici greci, nici macedoneni, nici români, ci un popor de sine stătător, înrodit totuși cu romanitatea nord-dunăreană, adică un soi de „veri” ai românilor.

Până în ziua de astăzi, locuitorii din satul Aminciu (Mețovo), nordul Greciei, păstrează vie identitatea aromână, considerându-l pe Sfântul Nicolae ca pe sfântul lor, al neamului lor. Deși se află la mii de kilometri de România, limba și tradițiile lor seamănă izbitor cu cele românești. Și în satele din munții Pind, unde trăiesc aceste comunități de veacuri, graiul românesc încă se mai aude. În ciuda denumirilor oficiale, locuitorii afirmă cu mândrie: „Tuţ suntem armâni!”, adică „toți suntem români”.

În prezent, în Albania este cea mai mare concentrare de macedo-români după Grecia, aici viețuind 400 000 de oameni din care numai 100 000 mai vorbesc dialectul aromân. În Macedonia de Nord, mai sunt circa 180 000 de aromâni (față de 400 000 în 1945), dintre care mai vorbesc dialectul aromân circa 30 000.

În România există multe personalități, care sunt aromâni la origine. Printre acestea se numără scriitorii Ion Luca Caragiale și Octavian Goga, actorii Toma Caragiu și Ion Caramitru, regizorul Sergiu Nicolaescu, filosoful Constantin Noica, dar și Gheorghe Hagi, Simona Halep și Gheorghe Becali.