14 ianuarie, 18:56
4
366

172 de ani de la nașterea lui Eminescu: Ce știu bălțenii despre poet

14 ianuarie, 18:56
4
366

A îmbinat natura cu iubirea și sentimentele sale, a cucerit cititorii prin mii de versuri, iar, adesea, este comparat cu William Shakespeare.

172 de ani de la nașterea lui Eminescu: Ce știu bălțenii despre poetFoto: captură video

Vorbim despre marele poet Mihai Eminescu, supranumit Luceafărul poeziei românești. La 172 de ani de la nașterea sa, încă îi recităm poeziile. Puțini sunt cei care nu știu măcar un vers din creația poetului, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

„Un scriitor”, spune o tânără.

„El nu e de-al nostru, nu e moldovan, e român”, afirmă un bărbat.

Bărbat: „Poet moldovean, român, cine și cum vrea.”

Reporteră: „Poate știți vreun vers din poeziile lui?”

Bărbat: „Nu.”

Reporteră: „Somnoroase…”

Femeie: „Păsărele, da. Pe la cuiburi se adună.”

„Din rude mari împărătești.”

„O prea frumoasă fată.”

„A fost un poet din țara noastră, foarte renumit.”

„Poet. Compunea poezii foarte bune.”

„Din umbra falnicelor bolţi

Ea pasul şi-l îndreaptă

Lângă fereastră, unde-n colt

Luceafărul aşteaptă.”

„Știu că o să fie acum ziua lui de naștere, în data de 15 ianuarie.”

„Mi se pare că în anul 1800 și ceva”, spun oamenii.

Reporteră: „Iubirea vieții lui cine a fost? Veronica…”

Femeie: „Veronica, da, corect. Micle, dacă nu greșesc.”

„Veronica Micle. Prietenul cel mai bun? Ion Creangă.”

„Ce te legeni, codrule,

Fără ploaie, fără vânt,

Cu crengile la pământ?”, spun oamenii.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. Și-a petrecut copilăria la Ipotești. În anul 1866, Eminescu publica prima sa poezie „La mormântul lui Aron Pumnul”. Mai multe despre Eminescu știu elevii liceului din Bălți care îi poartă numele.

„România are o sută de poeți mari. Zece poeți foarte mari și un singur Eminescu.

Oare te pierdui

Pe acest pământ,

Fără ca să-mi spui

Un cuvânt?

El este o dovadă vie că în lume există dragoste, există fericire, bucurie. Și de fiecare dată când îi citesc operele, nu știu, simt un tremur. Sunt niște emoții de nedescris. A proiectat mari depărtări, de nepătruns”, spune Maria-Mihaela Arhip, elevă.

„Este un poet cu adevărat unic și revelator”, spune Sergiu Livința.

„În sufletele poporului român acest nume va rămâne o piesă remarcabilă, importantă și de neuitat”, susține Dimitrie-Matei Răzmăriță.

„Un Luceafăr. Un fel de cel mai mare, marele dintre mari”, spune Timur Paravin.

Poezia „Luceafărul” de Mihai Eminescu a fost desemnată în 2009 de către Academia Recordurilor Mondiale cel mai lung poem de dragoste din lume.

„În primul rând, a intrat în concurență, în concurs cu el însuși. A fost atras și de fizică, și de astronomie, și, la un moment potrivit, a devenit și gazetarul de temut. S-a depășit în tot ce a făcut”, susține Lilia Cecan, profesoară de limbă și literatură română.

Scriitorul Anatol Moraru îl compară pe Eminescu cu Shakespeare.

„Eminescu a fost un prim semnal că literatura română, cultura română este de bună calitate, capabilă să genereze texte mari. A putut să anticipeze vremea în care a trăit, să se smulgă de acolo, din acele luturi, să urce și să rămână acolo, aidoma… nu degeaba este comparat cu un Luceafăr. A trecut acest examen foarte teribil al timpului, al lui Cronos”, spune Anatol Moraru, scriitor și lector superior la Catedra de literatură română și universală.

Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. S-a stins din viață la vârsta de doar 39 de ani, fiind înmormântat la București.

Vorbim despre marele poet Mihai Eminescu, supranumit Luceafărul poeziei românești. La 172 de ani de la nașterea sa, încă îi recităm poeziile. Puțini sunt cei care nu știu măcar un vers din creația poetului, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

„Un scriitor”, spune o tânără.

„El nu e de-al nostru, nu e moldovan, e român”, afirmă un bărbat.

Bărbat: „Poet moldovean, român, cine și cum vrea.”

Reporteră: „Poate știți vreun vers din poeziile lui?”

Bărbat: „Nu.”

Reporteră: „Somnoroase…”

Femeie: „Păsărele, da. Pe la cuiburi se adună.”

„Din rude mari împărătești.”

„O prea frumoasă fată.”

„A fost un poet din țara noastră, foarte renumit.”

„Poet. Compunea poezii foarte bune.”

„Din umbra falnicelor bolţi

Ea pasul şi-l îndreaptă

Lângă fereastră, unde-n colt

Luceafărul aşteaptă.”

„Știu că o să fie acum ziua lui de naștere, în data de 15 ianuarie.”

„Mi se pare că în anul 1800 și ceva”, spun oamenii.

Reporteră: „Iubirea vieții lui cine a fost? Veronica…”

Femeie: „Veronica, da, corect. Micle, dacă nu greșesc.”

„Veronica Micle. Prietenul cel mai bun? Ion Creangă.”

„Ce te legeni, codrule,

Fără ploaie, fără vânt,

Cu crengile la pământ?”, spun oamenii.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. Și-a petrecut copilăria la Ipotești. În anul 1866, Eminescu publica prima sa poezie „La mormântul lui Aron Pumnul”. Mai multe despre Eminescu știu elevii liceului din Bălți care îi poartă numele.

„România are o sută de poeți mari. Zece poeți foarte mari și un singur Eminescu.

Oare te pierdui

Pe acest pământ,

Fără ca să-mi spui

Un cuvânt?

El este o dovadă vie că în lume există dragoste, există fericire, bucurie. Și de fiecare dată când îi citesc operele, nu știu, simt un tremur. Sunt niște emoții de nedescris. A proiectat mari depărtări, de nepătruns”, spune Maria-Mihaela Arhip, elevă.

„Este un poet cu adevărat unic și revelator”, spune Sergiu Livința.

„În sufletele poporului român acest nume va rămâne o piesă remarcabilă, importantă și de neuitat”, susține Dimitrie-Matei Răzmăriță.

„Un Luceafăr. Un fel de cel mai mare, marele dintre mari”, spune Timur Paravin.

Poezia „Luceafărul” de Mihai Eminescu a fost desemnată în 2009 de către Academia Recordurilor Mondiale cel mai lung poem de dragoste din lume.

„În primul rând, a intrat în concurență, în concurs cu el însuși. A fost atras și de fizică, și de astronomie, și, la un moment potrivit, a devenit și gazetarul de temut. S-a depășit în tot ce a făcut”, susține Lilia Cecan, profesoară de limbă și literatură română.

Scriitorul Anatol Moraru îl compară pe Eminescu cu Shakespeare.

„Eminescu a fost un prim semnal că literatura română, cultura română este de bună calitate, capabilă să genereze texte mari. A putut să anticipeze vremea în care a trăit, să se smulgă de acolo, din acele luturi, să urce și să rămână acolo, aidoma… nu degeaba este comparat cu un Luceafăr. A trecut acest examen foarte teribil al timpului, al lui Cronos”, spune Anatol Moraru, scriitor și lector superior la Catedra de literatură română și universală.

Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. S-a stins din viață la vârsta de doar 39 de ani, fiind înmormântat la București.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

15 ianuarie, 14:47
2
317

Gavrilița: Cultura națională are nevoie de sprijin din partea statului

15 ianuarie, 14:47
2
317

Premierul Natalia Gavrilița susține că ”cultura națională are nevoie de sprijin din partea statului, dar și a oamenilor”.

Gavrilița: Cultura națională are nevoie de sprijin din partea statuluiFoto: știri.md

Declarația a fost făcută de premier în contextul Zilei Naționale a Culturii, transmite Știri.md.

”Ziua Națională a Culturii, marcată anual de ziua marelui poet Mihai Eminescu, celebrează oamenii de cultură și activitatea lor. Azi aducem un omagiu oamenilor care, prin activitatea lor prodigioasă, contribuie la mentinerea identității noastre culturale. 

Doar prin consolidarea comunității culturale putem contribui la evoluția noastră ca o societate cu valori comune. Or, cultura nu are hotare, nu are un tratat sau contract. Totodată, pentru a se dezvolta, cultura națională are nevoie de sprijin din partea statului, dar și a oamenilor. 

Vă invit zilele acestea să participați la evenimentele culturale organizate de Ministerul Culturii cu ocazia Zilei Naționale a Culturii 2022”, a declarat Gavrilița.

Ziua Națională a Culturii este marcată anual pe 15 ianuarie, de ziua marelui poet Mihai Eminescu.

Declarația a fost făcută de premier în contextul Zilei Naționale a Culturii, transmite Știri.md.

”Ziua Națională a Culturii, marcată anual de ziua marelui poet Mihai Eminescu, celebrează oamenii de cultură și activitatea lor. Azi aducem un omagiu oamenilor care, prin activitatea lor prodigioasă, contribuie la mentinerea identității noastre culturale. 

Doar prin consolidarea comunității culturale putem contribui la evoluția noastră ca o societate cu valori comune. Or, cultura nu are hotare, nu are un tratat sau contract. Totodată, pentru a se dezvolta, cultura națională are nevoie de sprijin din partea statului, dar și a oamenilor. 

Vă invit zilele acestea să participați la evenimentele culturale organizate de Ministerul Culturii cu ocazia Zilei Naționale a Culturii 2022”, a declarat Gavrilița.

Ziua Națională a Culturii este marcată anual pe 15 ianuarie, de ziua marelui poet Mihai Eminescu.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
15 ianuarie, 12:55
4
445

Conducerea țării a depus flori la bustul lui Mihai Eminescu

15 ianuarie, 12:55
4
445

Președintele țării, Maia Sandu, alături de președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Natalia Gavrilița au depus flori în această dimineață la bustul lui Mihai Eminescu.

Conducerea țării a depus flori la bustul lui Mihai Eminescu

Ceremonia a fost prilejuită de Ziua națională a Culturii, consemnată în ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu, transmite Știri.md.

În mesajul adresat cu această ocazie speakerul Igor Grosu a menționat că Ziua națională a culturii este un prilej aparte de a aduce un omagiu tuturor celor care își dedică viața întru prosperarea culturii naționale și a valorilor  neamului.

”Cultura națională este dovada dăinuirii noastre în timp, este mijlocul desăvârșit de afirmare a unui neam în fața lumii. În acest sens, suntem un popor norocos – avem cu cine ne mândri”, a remarcat Igor Grosu.

Totodată, de Ziua națională a culturii Președintele Parlamentului a adus omagiu personalităților marcante ale culturii naționale care au decedat în anul ce s-a scurs: scriitorul Nicolae Dabija, pictorița Valentina Rusu-Ciobanu, artistul Iurie Sadovnic și alții.

”O pierdere enormă pentru cultura noastră, însă creațiile lor, o valoare inestimabilă, vor dăinui mereu”, a remarcat Igor Grosu.

Ceremonia a fost prilejuită de Ziua națională a Culturii, consemnată în ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu, transmite Știri.md.

În mesajul adresat cu această ocazie speakerul Igor Grosu a menționat că Ziua națională a culturii este un prilej aparte de a aduce un omagiu tuturor celor care își dedică viața întru prosperarea culturii naționale și a valorilor  neamului.

”Cultura națională este dovada dăinuirii noastre în timp, este mijlocul desăvârșit de afirmare a unui neam în fața lumii. În acest sens, suntem un popor norocos – avem cu cine ne mândri”, a remarcat Igor Grosu.

Totodată, de Ziua națională a culturii Președintele Parlamentului a adus omagiu personalităților marcante ale culturii naționale care au decedat în anul ce s-a scurs: scriitorul Nicolae Dabija, pictorița Valentina Rusu-Ciobanu, artistul Iurie Sadovnic și alții.

”O pierdere enormă pentru cultura noastră, însă creațiile lor, o valoare inestimabilă, vor dăinui mereu”, a remarcat Igor Grosu.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
15 ianuarie, 11:26
12
282

Maia Sandu: Ziua Naţională a Culturii ar trebui să o sărbătorim tot anul

15 ianuarie, 11:26
12
282

Astăzi, 15 ianuarie, R. Moldova sărbătorește Ziua Națională a Culturii și ziua de naștere a lui Mihai Eminescu.

Maia Sandu: Ziua Naţională a Culturii ar trebui să o sărbătorim tot anulFoto: știri.md

Cu această ocazie președintele țării, Maia Sandu, a scris un mesaj pe pagina sa de Facebook și a anunțat că a acordat mai multe titluri onorifice, transmite Știri.md.

”Ziua Națională a Culturii, Ziua nașterii lui Mihai Eminescu, este ziua pe care ar trebui să o sărbătorim, prin muncă, efort, talent, curaj și dăruire, întregul an. Nu există doar o zi a culturii, există cultura fiecărei zile, cultura fiecărui gest, a fiecărui gând, a fiecărui act și a fiecărui moment trăit. Cultura nu e numai spectacol, balet, ie sau colind; cultura e felul în care ne înțelegem pe noi înșine, felul în care îl înțelegem și îl acceptăm pe celălalt, felul în care vorbim și ne comportăm cu cei din jurul nostru, felul în care ne înțelegem potențialul și prezentăm această unicitate lumii întregi.

Țările mici nu sunt în mod obligatoriu culturi mici. Important e să apreciem moștenirea culturală pe care ne-au transmis-o părinții și bunicii noștri. Important e să ne apreciem talentele și bogăția spirituală nu doar atunci când acestea se manifestă în alte țări, ci din momentul în care vedem prima sămânță de talent în copiii și tinerii noștri. Fără cultură și educație nu există prosperitate. Nu există toleranță, empatie și coeziune socială”, a scris președintele.

Lista laureaților:

Medalia „Mihai Eminescu”:

• Adrian Ciubotaru, scriitor, critic literar
• Zinaida Pahomi, bibliotecară la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”
• Silvia Hodorogea, jurnalist cultural
• Mariana Vasilache-Curoșu, director adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei

Titlul onorific „Artist al Poporului”:

• Tatiana Busuioc, solistă la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”
• Eufrosinia Capmari, actriță la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți
• Vladimir Chiriuhanțev, actor la Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov”
• Ludmila Gheorghiță, actriță la Teatrul Național „Satiricus I. L. Caragiale”
• Gheorghe Ichim, instrumentist, profesor la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice
• Ștefan Negură, instrumentist, profesor la Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”
• Constantin Rotaru, solist al Orchestrei de Muzică Populară „Mugurel”

Titlul onorific „Maestru în Artă”:

• Mariana Bulicanu, solistă la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”
• Petru Chilaru, conducător artistic al Formației folclorice de cântece și dansuri populare „Balada”, satul Pelinia, raionul Drochia
• Valerii Diacenco, conducător artistic al Ansamblului de dansuri populare „Rotunda”, satul Suhuluceni, raionul Telenești
• Ivan Dimitriu, conducător artistic al Ansamblului de cântece și dansuri populare „Moștenitorii”, orașul Nisporeni
• Andrei Negură, artist plastic
• Ghenadie Popescu, artist plastic
• Vasile Rață, artist plastic
• Radu Rățoi, instrumentist
• Veaceslav Sambriș, regizor, conducător artistic al Teatrului Republican „Luceafărul”
• Victor Triboi, actor la Teatrul Republican „Luceafărul”
• Svetlana (Luminița) Țîcu, regizoare de teatru
• Dumitru Verdianu, artist plastic
• Zinovie Zaplitnii, profesor-coregraf al Ansamblului de dansuri „Izvoarele” de la Școala de Arte „Valeriu Poleakov”, municipiul Chișinău

Titlul onorific „Artist Emerit”:

• Nadia Donea, actriță la Teatrul Republican Muzical-Dramatic „B. P. Hasdeu” din Cahul
• Anatol Guzic, actor la Teatrul Național „Eugene Ionesco”
• Ion Jitari, actor la Teatrul Republican „Luceafărul”

Titlul onorific „Meșter Faur”:

• Snejana Ispir, scenografă la Teatrul Național „Eugene Ionesco”.

Cu această ocazie președintele țării, Maia Sandu, a scris un mesaj pe pagina sa de Facebook și a anunțat că a acordat mai multe titluri onorifice, transmite Știri.md.

”Ziua Națională a Culturii, Ziua nașterii lui Mihai Eminescu, este ziua pe care ar trebui să o sărbătorim, prin muncă, efort, talent, curaj și dăruire, întregul an. Nu există doar o zi a culturii, există cultura fiecărei zile, cultura fiecărui gest, a fiecărui gând, a fiecărui act și a fiecărui moment trăit. Cultura nu e numai spectacol, balet, ie sau colind; cultura e felul în care ne înțelegem pe noi înșine, felul în care îl înțelegem și îl acceptăm pe celălalt, felul în care vorbim și ne comportăm cu cei din jurul nostru, felul în care ne înțelegem potențialul și prezentăm această unicitate lumii întregi.

Țările mici nu sunt în mod obligatoriu culturi mici. Important e să apreciem moștenirea culturală pe care ne-au transmis-o părinții și bunicii noștri. Important e să ne apreciem talentele și bogăția spirituală nu doar atunci când acestea se manifestă în alte țări, ci din momentul în care vedem prima sămânță de talent în copiii și tinerii noștri. Fără cultură și educație nu există prosperitate. Nu există toleranță, empatie și coeziune socială”, a scris președintele.

Lista laureaților:

Medalia „Mihai Eminescu”:

• Adrian Ciubotaru, scriitor, critic literar
• Zinaida Pahomi, bibliotecară la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”
• Silvia Hodorogea, jurnalist cultural
• Mariana Vasilache-Curoșu, director adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei

Titlul onorific „Artist al Poporului”:

• Tatiana Busuioc, solistă la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”
• Eufrosinia Capmari, actriță la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți
• Vladimir Chiriuhanțev, actor la Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov”
• Ludmila Gheorghiță, actriță la Teatrul Național „Satiricus I. L. Caragiale”
• Gheorghe Ichim, instrumentist, profesor la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice
• Ștefan Negură, instrumentist, profesor la Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”
• Constantin Rotaru, solist al Orchestrei de Muzică Populară „Mugurel”

Titlul onorific „Maestru în Artă”:

• Mariana Bulicanu, solistă la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”
• Petru Chilaru, conducător artistic al Formației folclorice de cântece și dansuri populare „Balada”, satul Pelinia, raionul Drochia
• Valerii Diacenco, conducător artistic al Ansamblului de dansuri populare „Rotunda”, satul Suhuluceni, raionul Telenești
• Ivan Dimitriu, conducător artistic al Ansamblului de cântece și dansuri populare „Moștenitorii”, orașul Nisporeni
• Andrei Negură, artist plastic
• Ghenadie Popescu, artist plastic
• Vasile Rață, artist plastic
• Radu Rățoi, instrumentist
• Veaceslav Sambriș, regizor, conducător artistic al Teatrului Republican „Luceafărul”
• Victor Triboi, actor la Teatrul Republican „Luceafărul”
• Svetlana (Luminița) Țîcu, regizoare de teatru
• Dumitru Verdianu, artist plastic
• Zinovie Zaplitnii, profesor-coregraf al Ansamblului de dansuri „Izvoarele” de la Școala de Arte „Valeriu Poleakov”, municipiul Chișinău

Titlul onorific „Artist Emerit”:

• Nadia Donea, actriță la Teatrul Republican Muzical-Dramatic „B. P. Hasdeu” din Cahul
• Anatol Guzic, actor la Teatrul Național „Eugene Ionesco”
• Ion Jitari, actor la Teatrul Republican „Luceafărul”

Titlul onorific „Meșter Faur”:

• Snejana Ispir, scenografă la Teatrul Național „Eugene Ionesco”.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
15 ianuarie, 10:05
0
321

Evenimente din 15 ianuarie: Ziua Culturii Naționale în Republica Moldova

15 ianuarie, 10:05
0
321

15 ianuarie 1541 - Regele Francisc I al Franței îi dă lui Jean-François Roberval însărcinarea de a stabili provincia Noua Franță (Canada) unde să asigure răspândirea „Sfintei credințe catolice”.

Evenimente din 15 ianuarie: Ziua Culturii Naționale în Republica MoldovaFoto: capital.ro

15 ianuarie 1559 - În Anglia, la Westminster Abbey, este încoronată Elisabeta I a Angliei de către episcopul Owen Oglethorpe în loc de arhiepiscopul de Canterbury, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.md.

15 ianuarie 1582 - În urma unor conflagrații militare nereușite, Rusia este nevoită să cedeze Letonia și Estonia Poloniei.

15 ianuarie 1622 - S-a născut Molière (Jean-Baptiste Poquelin), dramaturg şi actor francez, unul dintre maeștrii satirei comice.

15 ianuarie 1716 - S-a născut Philip Livingston, politician american, autor al Declaraţiei de Independenţă a Statelor Unite.

15 ianuarie 1759 - Se deschide British Museum, devenit unul dintre cele mai importante muzee ale lumii. Fondat în 1753, British Museum (Muzeul Britanic) este unul dintre cele mai vechi și mai impozante muzee din lume, cu exponate variind de la mumii egiptene la comori romane.

15 ianuarie 1850 - În Moldova s-a născut marele poet, prozator și jurnalist român Mihai Eminescu.

15 ianuarie 1870 - Un desen animat politic american simbolizează, pentru prima dată, Partidul Democrat cu un măgar („A Jackass Live Kicking a Dead Lion” de Thomas Nast pentru Harper's Weekly).

15 ianuarie  1883 - A apărut, la Iași, revista Recreații științifice, care a marcat dezvoltarea matematicii în România.

15 ianuarie 1895 - La Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg, este prezentat cu o nouă coregrafie realizată de Marius Petipa și Lev Ivanov, spectacolul baletului “Lacul lebedelor”, al lui P. I. Ceaikovski.

15 ianuarie 1908 - S-a născut Edward Teller, savant american originar din Ungaria, supranumit „părintele bombei cu hidrogen”.

15 ianuarie 1913 - Este inaugurată prima linie telefonică dintre Berlin și New York.

15 ianuarie 1918 - S-a născut Gamal Abdel Nasser, preşedintele statului egiptean în perioada 1956-1970, lider de necontestat al mişcării panarabe. 

15 ianuarie 1919 - Banca Naţională a României a deschis la Chişinău cea dintâi sucursală a sa.

15 ianuarie 1929 - S-a născut Martin Luther King, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, cunoscut militant pentru apărarea drepturilor civile ale populaţiei de culoare. A fost asasinat la 4 aprilie 1968.

15 ianuarie 1943 - Una dintre cele mai mari clădiri de birouri din lume, Pentagonul, construit de Leslie R. Groves, este inaugurat în Arlington, Virginia.

15 ianuarie 1947 - Elizabeth Short a fost asasinată. Cazul ei a devenit foarte mediatizat în SUA din cauza naturii infracțiunii, corpul ei fiind găsit extrem de mutilat.

15 ianuarie 1951 - Curtea cu juri din Augsburg (Germania) a condamnat-o pe Ilse Koch, soția primului comandant al lagărului de concentrare Buchenwald, la închisoare pe viață pentru incitare la crimă și abuz fizic sever.

15 ianuarie 1969 - Uniunea Sovietică lansează Soyuz 5.

15 ianuarie 1970 - Muammar al-Gaddafi este proclamat premier al Libiei.

15 ianuarie 1971 - În Egipt, se inaugurează barajul de la Assuan.

15 ianuarie 1992 - Comunitatea internațională recunoaște independența Sloveniei și a Croației față de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.

15 ianuarie 1999 - Conflictul din Kosovo: Un număr de 45 de civili sunt masacrați la Racak, în sudul provinciei.

15 ianuarie 2001 - Enciclopedia Wikipedia intră în online.

15 ianuarie 2003 - Statele Unite cer sprijinul NATO în cazul declanșării unui conflict cu Irakul.

15 ianuarie 2005 - A fost lansat primul volum al ediției facsimilate a manuscriselor eminesciene sub egida Academiei Române.

15 ianuarie 2005 - Orbitatorul lunar al ESA, SMART-1 descoperă elemente precum calciu, aluminiu, siliciu, fier și și alte elemente de suprafață pe Lună.

15 ianuarie 2006 - La Biblioteca Academiei Române au fost prezentate următoarele cinci volume ale ediției facsimilate a manuscriselor lui Mihai Eminescu.

15 ianuarie 2006 - Capsula de întoarcere a sondei spațiale americane Stardust revine pe Terra cu o colecție de mostre. În aprilie 2014, NASA a raportat că a recuperat șapte particule de praf interstelar din aerogel.

15 ianuarie 2011 - Începând cu acest an, de ziua poetului Mihai Eminescu, în R. Moldova este sărbătorită "Ziua Culturii Naționale", în urma unei legi promulgate la 6 decembrie 2010.

15 ianuarie  2011 - În Sudanul de Sud se încheie un referendum în care 99% din populație votează pentru independența țării.

15 ianuarie 2019 - Parlamentul britanic a respins acordul privind Brexit-ul negociat de premierul conservator Theresa May cu Uniunea Europeană. 432 de parlamentari au votat împotriva textului, iar 202 s-au exprimat pentru, acesta fiind cea mai dură înfrângere parlamentară pentru un guvern din istoria recentă a Marii Britanii.

15 ianuarie, anual - Ziua Culturii Naționale în Republica Moldova.

15 ianuarie 1559 - În Anglia, la Westminster Abbey, este încoronată Elisabeta I a Angliei de către episcopul Owen Oglethorpe în loc de arhiepiscopul de Canterbury, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.md.

15 ianuarie 1582 - În urma unor conflagrații militare nereușite, Rusia este nevoită să cedeze Letonia și Estonia Poloniei.

15 ianuarie 1622 - S-a născut Molière (Jean-Baptiste Poquelin), dramaturg şi actor francez, unul dintre maeștrii satirei comice.

15 ianuarie 1716 - S-a născut Philip Livingston, politician american, autor al Declaraţiei de Independenţă a Statelor Unite.

15 ianuarie 1759 - Se deschide British Museum, devenit unul dintre cele mai importante muzee ale lumii. Fondat în 1753, British Museum (Muzeul Britanic) este unul dintre cele mai vechi și mai impozante muzee din lume, cu exponate variind de la mumii egiptene la comori romane.

15 ianuarie 1850 - În Moldova s-a născut marele poet, prozator și jurnalist român Mihai Eminescu.

15 ianuarie 1870 - Un desen animat politic american simbolizează, pentru prima dată, Partidul Democrat cu un măgar („A Jackass Live Kicking a Dead Lion” de Thomas Nast pentru Harper's Weekly).

15 ianuarie  1883 - A apărut, la Iași, revista Recreații științifice, care a marcat dezvoltarea matematicii în România.

15 ianuarie 1895 - La Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg, este prezentat cu o nouă coregrafie realizată de Marius Petipa și Lev Ivanov, spectacolul baletului “Lacul lebedelor”, al lui P. I. Ceaikovski.

15 ianuarie 1908 - S-a născut Edward Teller, savant american originar din Ungaria, supranumit „părintele bombei cu hidrogen”.

15 ianuarie 1913 - Este inaugurată prima linie telefonică dintre Berlin și New York.

15 ianuarie 1918 - S-a născut Gamal Abdel Nasser, preşedintele statului egiptean în perioada 1956-1970, lider de necontestat al mişcării panarabe. 

15 ianuarie 1919 - Banca Naţională a României a deschis la Chişinău cea dintâi sucursală a sa.

15 ianuarie 1929 - S-a născut Martin Luther King, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, cunoscut militant pentru apărarea drepturilor civile ale populaţiei de culoare. A fost asasinat la 4 aprilie 1968.

15 ianuarie 1943 - Una dintre cele mai mari clădiri de birouri din lume, Pentagonul, construit de Leslie R. Groves, este inaugurat în Arlington, Virginia.

15 ianuarie 1947 - Elizabeth Short a fost asasinată. Cazul ei a devenit foarte mediatizat în SUA din cauza naturii infracțiunii, corpul ei fiind găsit extrem de mutilat.

15 ianuarie 1951 - Curtea cu juri din Augsburg (Germania) a condamnat-o pe Ilse Koch, soția primului comandant al lagărului de concentrare Buchenwald, la închisoare pe viață pentru incitare la crimă și abuz fizic sever.

15 ianuarie 1969 - Uniunea Sovietică lansează Soyuz 5.

15 ianuarie 1970 - Muammar al-Gaddafi este proclamat premier al Libiei.

15 ianuarie 1971 - În Egipt, se inaugurează barajul de la Assuan.

15 ianuarie 1992 - Comunitatea internațională recunoaște independența Sloveniei și a Croației față de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.

15 ianuarie 1999 - Conflictul din Kosovo: Un număr de 45 de civili sunt masacrați la Racak, în sudul provinciei.

15 ianuarie 2001 - Enciclopedia Wikipedia intră în online.

15 ianuarie 2003 - Statele Unite cer sprijinul NATO în cazul declanșării unui conflict cu Irakul.

15 ianuarie 2005 - A fost lansat primul volum al ediției facsimilate a manuscriselor eminesciene sub egida Academiei Române.

15 ianuarie 2005 - Orbitatorul lunar al ESA, SMART-1 descoperă elemente precum calciu, aluminiu, siliciu, fier și și alte elemente de suprafață pe Lună.

15 ianuarie 2006 - La Biblioteca Academiei Române au fost prezentate următoarele cinci volume ale ediției facsimilate a manuscriselor lui Mihai Eminescu.

15 ianuarie 2006 - Capsula de întoarcere a sondei spațiale americane Stardust revine pe Terra cu o colecție de mostre. În aprilie 2014, NASA a raportat că a recuperat șapte particule de praf interstelar din aerogel.

15 ianuarie 2011 - Începând cu acest an, de ziua poetului Mihai Eminescu, în R. Moldova este sărbătorită "Ziua Culturii Naționale", în urma unei legi promulgate la 6 decembrie 2010.

15 ianuarie  2011 - În Sudanul de Sud se încheie un referendum în care 99% din populație votează pentru independența țării.

15 ianuarie 2019 - Parlamentul britanic a respins acordul privind Brexit-ul negociat de premierul conservator Theresa May cu Uniunea Europeană. 432 de parlamentari au votat împotriva textului, iar 202 s-au exprimat pentru, acesta fiind cea mai dură înfrângere parlamentară pentru un guvern din istoria recentă a Marii Britanii.

15 ianuarie, anual - Ziua Culturii Naționale în Republica Moldova.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
11 ianuarie, 19:46
0
557

După lungi așteptări, Centrul Perinatologic din Bălți își schimbă sediul

11 ianuarie, 19:46
0
557

După lungi așteptări, Centrul Perinatologic din Bălți își schimbă sediul. Secția de ginecologie din cadrul maternității a fost deja transferată în incinta Spitalului Clinic din oraș.

După lungi așteptări, Centrul Perinatologic din Bălți își schimbă sediulFoto: captură video

Noul sediu va fi dotat cu echipament medical modern și tot mobilierul necesar, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Costul lucrărilor se cifrează la 14 milioane de lei, bani alocați de Ministerul Sănătății. Cinci milioane de lei au ajuns deja în contul spitalului.

„Patru femei pot naște și concomitent pot avea loc încă 2-3 cezariene”, spune Carolina Frumusachi, șefa Centrului Perinatologic Bălți.

Valentina are toate șansele de a naște în Secția perinatală nouă și să se bucure împreună cu bebelușul său de condiții de internare mult mai bune.

„Eu urmează să nasc în aprilie. Este o idee bună de a transfera maternitatea în altă clădire pentru că ține de igienă și copiii să nu se trezească unii pe alții. Este o oportunitate excelentă și de a ridica calificarea în oraș, și de a trăi, și de a ne bucura că cei mici se vor naște în condiții bune”, spune tânăra.

Iar această mămică din Drochia a născut deja trei copii la Centrul Perinatologic din Bălți. În curând, urmează să-l aducă pe lume pe cel de-al patrulea.

„Da, dacă s-au făcut așa saloane, că mămica are posibilitate să aibă baie în salon, să nu alerge pe coridor, pentru că știm că atunci când naști puiul, vrei să-i oferi toată atenția, cred că este binevenit”, spune femeia.

La sfârșitul anului trecut, Ministerul Sănătății a finanțat cu 5 milioane demararea lucrărilor de reparație a Centrului Perinatologic din cadrul Spitalului Clinic Bălți.

„Medicii de serviciu, care sunt de noapte: chirurgii, terapeuții, ginecologii, reanimarea vor putea să acorde ajutorul de urgență tuturor pacienților, femeilor gravide, care se vor adresa din municipiul Bălți”, spune Serghei Rotari, directorul Spitalului Clinic Bălți.

„Noi eram la o distanță de cinci kilometri de sediul central, deci, uneori era o povară și crea impedimente. Serviciul ginecologie își are sediul la etajul doi al blocului Spitalului Clinic Bălți. Este desfășurat la moment pe 25 de paturi, care include și paturi onco-ginecologice”, susține Carolina Frumusachi.

Felicia Rusu este una dintre primele paciente de la noua Secție de ginecologie.

„Condițiile foarte bune. Stăm câte trei în salon. Este lavoar, este WC, foarte bine. Și atitudinea lucrătorilor medicali tot e de nota 10 sau 20, pot să spun”, afirmă Felicia Rusu.

„Am trecut într-o secție mai largă, mai dotată, pentru paciente în special. Avem o sală a noastră de operație, aparte pentru Secția de ginecologie. E bine, dar o să fie și mai bine”, spune Petru Nedelciuc, medic șef la Secția de ginecologie.

În noul Centru Perinatologic vor putea veni mămicile din toate raioanele de nord.

„Cu vreo cinci, șase ani în urmă, noi aveam până la 4.000 de nașteri pe an. La momentul de față, cu greu ne ridicăm la în jur de 3.000. De aceea, în raioanele unde nu sunt specialiști, nașterile se vor petrece aici, la noi, la Bălți”, spune directorul Spitalului Clinic Bălți.

Clădirea în care se află acum Centrul Perinatologic are o vechime de aproape 70 de ani. Până în luna aprilie, toate secțiile de aici vor fi transferate în incinta Spitalului Clinic Bălți.

Noul sediu va fi dotat cu echipament medical modern și tot mobilierul necesar, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Costul lucrărilor se cifrează la 14 milioane de lei, bani alocați de Ministerul Sănătății. Cinci milioane de lei au ajuns deja în contul spitalului.

„Patru femei pot naște și concomitent pot avea loc încă 2-3 cezariene”, spune Carolina Frumusachi, șefa Centrului Perinatologic Bălți.

Valentina are toate șansele de a naște în Secția perinatală nouă și să se bucure împreună cu bebelușul său de condiții de internare mult mai bune.

„Eu urmează să nasc în aprilie. Este o idee bună de a transfera maternitatea în altă clădire pentru că ține de igienă și copiii să nu se trezească unii pe alții. Este o oportunitate excelentă și de a ridica calificarea în oraș, și de a trăi, și de a ne bucura că cei mici se vor naște în condiții bune”, spune tânăra.

Iar această mămică din Drochia a născut deja trei copii la Centrul Perinatologic din Bălți. În curând, urmează să-l aducă pe lume pe cel de-al patrulea.

„Da, dacă s-au făcut așa saloane, că mămica are posibilitate să aibă baie în salon, să nu alerge pe coridor, pentru că știm că atunci când naști puiul, vrei să-i oferi toată atenția, cred că este binevenit”, spune femeia.

La sfârșitul anului trecut, Ministerul Sănătății a finanțat cu 5 milioane demararea lucrărilor de reparație a Centrului Perinatologic din cadrul Spitalului Clinic Bălți.

„Medicii de serviciu, care sunt de noapte: chirurgii, terapeuții, ginecologii, reanimarea vor putea să acorde ajutorul de urgență tuturor pacienților, femeilor gravide, care se vor adresa din municipiul Bălți”, spune Serghei Rotari, directorul Spitalului Clinic Bălți.

„Noi eram la o distanță de cinci kilometri de sediul central, deci, uneori era o povară și crea impedimente. Serviciul ginecologie își are sediul la etajul doi al blocului Spitalului Clinic Bălți. Este desfășurat la moment pe 25 de paturi, care include și paturi onco-ginecologice”, susține Carolina Frumusachi.

Felicia Rusu este una dintre primele paciente de la noua Secție de ginecologie.

„Condițiile foarte bune. Stăm câte trei în salon. Este lavoar, este WC, foarte bine. Și atitudinea lucrătorilor medicali tot e de nota 10 sau 20, pot să spun”, afirmă Felicia Rusu.

„Am trecut într-o secție mai largă, mai dotată, pentru paciente în special. Avem o sală a noastră de operație, aparte pentru Secția de ginecologie. E bine, dar o să fie și mai bine”, spune Petru Nedelciuc, medic șef la Secția de ginecologie.

În noul Centru Perinatologic vor putea veni mămicile din toate raioanele de nord.

„Cu vreo cinci, șase ani în urmă, noi aveam până la 4.000 de nașteri pe an. La momentul de față, cu greu ne ridicăm la în jur de 3.000. De aceea, în raioanele unde nu sunt specialiști, nașterile se vor petrece aici, la noi, la Bălți”, spune directorul Spitalului Clinic Bălți.

Clădirea în care se află acum Centrul Perinatologic are o vechime de aproape 70 de ani. Până în luna aprilie, toate secțiile de aici vor fi transferate în incinta Spitalului Clinic Bălți.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
11 ianuarie, 19:32
0
1 047

Mulțumesc! Merci! Thank you! Cui și pentru ce au mulțumit bălțenii

11 ianuarie, 19:32
0
1 047

„Merci! Спасибо! Mulțumesc! Thank you very much! Dziękuję! Grazie! Дякую! Díky! Danke schön!”

Mulțumesc! Merci! Thank you! Cui și pentru ce au mulțumit bălțeniiColaj: știri.md

Astăzi este Ziua Internațională a cuvântului „Mulțumesc“, celebrată anual încă din anul 1984 pe data de 11 ianuarie. Este cuvântul ce simbolizează respect, prețuire și recunoștință, dar pe care adesea uităm să îl folosim, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Astăzi aveți un motiv în plus de a le arăta celor din jur prețuire și respect. Spuneți „Mulțumesc!”, așa cum au făcut-o mai mulți bălțeni.

„Cel mai frumos cuvânt. O persoană educată trebuie să știe de acest cuvânt. Mulțumesc! Poftim!”.

„Mulțumesc mamei, tatălui, socrului, soțului.”

„Mulțumesc spunem des. Se spune mulțumesc pentru pâine și sare, pentru ajutorul părinților, copiilor.”

„Le mulțumesc părinților pentru faptul că m-au educat, pentru că m-au crescut, că am venit pe lume”.

„Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că trăiesc”.

„Îi mulțumesc bunicii care m-a crescut și m-a scos în lume”.

„Mulțumesc părinților pentru că exist.”

„Vreau să mulțumesc din suflet copiilor mei pentru că îmi acordă atenție și mă susțin când îmi este greu. Ei sunt viața mea, sunt totul pentru mine. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că mi i-a dat și sunt fericită”.

„Mulțumesc tuturor, părinților, slujitorilor, învățătorilor care ne-au învățat, să le dea Domnul sănătate”.

„Vreau să spun mulțumesc universului pentru că sunt în viață”.

„Mulțumesc părinților, soției mele, copiilor mei”.

„Mulțumesc lui Dumnezeu pentru copii, pentru că toți sunt vii și sănătoși. Sunt recunoscătoare părinților pentru că ne-au născut, ne-au educat. În zilele noastre nu este ușor”.

În vechile scrieri, „mulțumesc” era „multunesc”, care însemna mult-unire – legătura dintre doi oameni și unirea cu Dumnezeu.

În limba engleză, „thank you” derivă din „think” (gândire) – „mă gândesc la tine, nu voi uita ce ai făcut” – ca și în cazul germanului „danke”.

Rusescul „spasibo” înseamnă „spasi Bog”, adică „Domnul să te păzească”.

Astăzi este Ziua Internațională a cuvântului „Mulțumesc“, celebrată anual încă din anul 1984 pe data de 11 ianuarie. Este cuvântul ce simbolizează respect, prețuire și recunoștință, dar pe care adesea uităm să îl folosim, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Astăzi aveți un motiv în plus de a le arăta celor din jur prețuire și respect. Spuneți „Mulțumesc!”, așa cum au făcut-o mai mulți bălțeni.

„Cel mai frumos cuvânt. O persoană educată trebuie să știe de acest cuvânt. Mulțumesc! Poftim!”.

„Mulțumesc mamei, tatălui, socrului, soțului.”

„Mulțumesc spunem des. Se spune mulțumesc pentru pâine și sare, pentru ajutorul părinților, copiilor.”

„Le mulțumesc părinților pentru faptul că m-au educat, pentru că m-au crescut, că am venit pe lume”.

„Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că trăiesc”.

„Îi mulțumesc bunicii care m-a crescut și m-a scos în lume”.

„Mulțumesc părinților pentru că exist.”

„Vreau să mulțumesc din suflet copiilor mei pentru că îmi acordă atenție și mă susțin când îmi este greu. Ei sunt viața mea, sunt totul pentru mine. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că mi i-a dat și sunt fericită”.

„Mulțumesc tuturor, părinților, slujitorilor, învățătorilor care ne-au învățat, să le dea Domnul sănătate”.

„Vreau să spun mulțumesc universului pentru că sunt în viață”.

„Mulțumesc părinților, soției mele, copiilor mei”.

„Mulțumesc lui Dumnezeu pentru copii, pentru că toți sunt vii și sănătoși. Sunt recunoscătoare părinților pentru că ne-au născut, ne-au educat. În zilele noastre nu este ușor”.

În vechile scrieri, „mulțumesc” era „multunesc”, care însemna mult-unire – legătura dintre doi oameni și unirea cu Dumnezeu.

În limba engleză, „thank you” derivă din „think” (gândire) – „mă gândesc la tine, nu voi uita ce ai făcut” – ca și în cazul germanului „danke”.

Rusescul „spasibo” înseamnă „spasi Bog”, adică „Domnul să te păzească”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
14 ianuarie, 00:01
0
218

Muzeul de Istorie din Bălți va primi 10 milioane de lei pentru reabilitare

14 ianuarie, 00:01
0
218

Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți va fi reabilitat și dotat cu toate cele necesare.

Muzeul de Istorie din Bălți va primi 10 milioane de lei pentru reabilitareFoto: captură video

Pentru asta, Guvernul a decis alocarea a 10 milioane de lei. În total, 46 proiecte de dezvoltare regională vor fi implementate în regiunile și localitățile țării în următorii trei ani, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Muzeul de Istorie și Etnografie și-a schimbat sediul la sfârșitul anului 2020.

În prezent, acesta se află pe strada Ștefan cel Mare nr. 82, fosta clădire a Institutului Nistrean de Economie și Drept, un monument istoric de importanță locală, construit în anul 1934.

Noua locație a costat bugetul municipal cinci milioane de lei.

Vechea clădire era avariată, ceea ce punea în pericol siguranța exponatelor.

„Ieri, Guvernul a luat decizia, iar azi ne-a confirmat că am câștigat un proiect de 10 milioane de lei pentru dotarea muzeului. Va fi toată tehnica pe care am solicitat-o. Guvernul a aprobat totul. Cred că în curând veți vedea un muzeu nou, modern, în municipiul Bălți”, a declarat Nicolai Grigorișin.

În fondul Muzeului de Istorie și Etnografie sunt aproape 36.000 de exponate.

Pentru asta, Guvernul a decis alocarea a 10 milioane de lei. În total, 46 proiecte de dezvoltare regională vor fi implementate în regiunile și localitățile țării în următorii trei ani, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Muzeul de Istorie și Etnografie și-a schimbat sediul la sfârșitul anului 2020.

În prezent, acesta se află pe strada Ștefan cel Mare nr. 82, fosta clădire a Institutului Nistrean de Economie și Drept, un monument istoric de importanță locală, construit în anul 1934.

Noua locație a costat bugetul municipal cinci milioane de lei.

Vechea clădire era avariată, ceea ce punea în pericol siguranța exponatelor.

„Ieri, Guvernul a luat decizia, iar azi ne-a confirmat că am câștigat un proiect de 10 milioane de lei pentru dotarea muzeului. Va fi toată tehnica pe care am solicitat-o. Guvernul a aprobat totul. Cred că în curând veți vedea un muzeu nou, modern, în municipiul Bălți”, a declarat Nicolai Grigorișin.

În fondul Muzeului de Istorie și Etnografie sunt aproape 36.000 de exponate.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
19 ianuarie, 17:44
10
732

Uniunea Europeană schimbă la față o școală sovietică din Bălți

19 ianuarie, 17:44
10
732

Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Bălți prinde culoare. Grație Uniunii Europene, instituția de învățământ cu predare în limba rusă își schimbă aspectul radical.

Uniunea Europeană schimbă la față o școală sovietică din BălțiFoto: nordnews.md

În cadrul proiectului „Sporirea eficienței energetice” au fost montate geamuri și uși noi, clădirea a fost izolată termic, iar sistemul de încălzire și blocurile sanitare și ventilare au fost renovate, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Costul total al lucrărilor se cifrează la un milion de euro.

„Acest proiect prevede starea de bine a instituției la un nivel ridicat și satisfacția copiilor și profesorilor care sunt la noi în instituție. În acest proiect sunt 11 pași de implementare, aceștia țin de eficiența energetică. La moment ne aflăm în fața blocului A3, adică un bloc este deja finalizat”, a declarat Angela Murzac, directoarea L.T. „Dimitrie Cantemir” din Bălți.

În urma implementării proiectului, consumul anual normat de energie în instituția de învățământ se va reduce cu 547 MWh, iar emisiile anuale normate de CO2 – cu 125 de tone.

„Podul clădirii, sub acoperiș, este termoizolat cu vată minerală. Va fi o economie considerabilă de căldură termică, evident de electricitate, pentru că noi pe acoperiș vom avea 32 de panouri fotovoltaice care ne vor da energie. Grație europenilor, liceul nostru prinde culoare, prinde viață prin schimbările care au fost făcute”, a adăugat Larisa Guza, manager local de proiect.

„În primul rând, elevii au parte de condiții mai bune de studiu. Este vorba despre sistem de iluminare modern, termo și hidroizolarea clădirii care permite menținerea temperaturii constante în instituție.

Au fost schimbate sistemele de termoficare. Au parte la facilități în ceea ce privește sistemul sanitar. Au fost create condiții de studiu pentru elevi la nivel european”, a spus Natalia Pancenco, profesoară, membră a Comitetului Părinților și Pedagogilor L.T. „Dimitrie Cantemir”.

Elevii spun că, acum, condițiile de studii sunt mult mai bune, iar promovarea orelor este o adevărată plăcere.

„Suntem mulțumiți de implementarea proiectului în liceul nostru. Școala s-a schimbat cu siguranță. Vreau să mulțumesc Uniunii Europene pentru finanțarea lucrărilor de reparații, pentru posibilitatea de a studia într-o școală renovată și modernă. Promitem să păstrăm intact tot ce s-a făcut pe parcursul acestui proiect”, a menționat Polina Berlinscaia, elevă.

„Consider că în liceu a devenit mai confortabil de studiat, iar acest lucru influențează în mod direct asupra productivității noastre. Totodată, sălile de studiu au devenit mai luminoase, iar din acest motiv noi nu ne stricăm vederea și ne păstrăm sănătatea”, a declarat Daria Ghenga, elevă.

Potrivit administrației liceului, dacă condițiile meteo vor fi favorabile, lucrările de reparație și termoizolare vor lua sfârșit la începutul lunii martie.

„Aici ne aflăm în fața blocului A1, de fapt este blocul claselor mari. La această etapă, în interior, practic lucrările sunt finisate, au rămas lucrările pe fațadă. Sunt efectuate lucrările de învelire a temeliei. Într-adevăr, se pot face schimbări mari cu suportul UE.

De aceea, având posibilitatea de a aplica și participa la diferite proiecte, nu ezitați să o faceți pentru că doar așa putem facem schimbarea spre bine”, a conchis Angela Murzac, directoarea L.T. „Dimitrie Cantemir” din Bălți.

Proiectul „Sporirea eficienței energetice” a Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” din municipiul Bălți” este finanțat de Uniunea Europeană în cooperare cu proiectul „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova”, implementat de GIZ Moldova în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ).

În cadrul proiectului „Sporirea eficienței energetice” au fost montate geamuri și uși noi, clădirea a fost izolată termic, iar sistemul de încălzire și blocurile sanitare și ventilare au fost renovate, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Costul total al lucrărilor se cifrează la un milion de euro.

„Acest proiect prevede starea de bine a instituției la un nivel ridicat și satisfacția copiilor și profesorilor care sunt la noi în instituție. În acest proiect sunt 11 pași de implementare, aceștia țin de eficiența energetică. La moment ne aflăm în fața blocului A3, adică un bloc este deja finalizat”, a declarat Angela Murzac, directoarea L.T. „Dimitrie Cantemir” din Bălți.

În urma implementării proiectului, consumul anual normat de energie în instituția de învățământ se va reduce cu 547 MWh, iar emisiile anuale normate de CO2 – cu 125 de tone.

„Podul clădirii, sub acoperiș, este termoizolat cu vată minerală. Va fi o economie considerabilă de căldură termică, evident de electricitate, pentru că noi pe acoperiș vom avea 32 de panouri fotovoltaice care ne vor da energie. Grație europenilor, liceul nostru prinde culoare, prinde viață prin schimbările care au fost făcute”, a adăugat Larisa Guza, manager local de proiect.

„În primul rând, elevii au parte de condiții mai bune de studiu. Este vorba despre sistem de iluminare modern, termo și hidroizolarea clădirii care permite menținerea temperaturii constante în instituție.

Au fost schimbate sistemele de termoficare. Au parte la facilități în ceea ce privește sistemul sanitar. Au fost create condiții de studiu pentru elevi la nivel european”, a spus Natalia Pancenco, profesoară, membră a Comitetului Părinților și Pedagogilor L.T. „Dimitrie Cantemir”.

Elevii spun că, acum, condițiile de studii sunt mult mai bune, iar promovarea orelor este o adevărată plăcere.

„Suntem mulțumiți de implementarea proiectului în liceul nostru. Școala s-a schimbat cu siguranță. Vreau să mulțumesc Uniunii Europene pentru finanțarea lucrărilor de reparații, pentru posibilitatea de a studia într-o școală renovată și modernă. Promitem să păstrăm intact tot ce s-a făcut pe parcursul acestui proiect”, a menționat Polina Berlinscaia, elevă.

„Consider că în liceu a devenit mai confortabil de studiat, iar acest lucru influențează în mod direct asupra productivității noastre. Totodată, sălile de studiu au devenit mai luminoase, iar din acest motiv noi nu ne stricăm vederea și ne păstrăm sănătatea”, a declarat Daria Ghenga, elevă.

Potrivit administrației liceului, dacă condițiile meteo vor fi favorabile, lucrările de reparație și termoizolare vor lua sfârșit la începutul lunii martie.

„Aici ne aflăm în fața blocului A1, de fapt este blocul claselor mari. La această etapă, în interior, practic lucrările sunt finisate, au rămas lucrările pe fațadă. Sunt efectuate lucrările de învelire a temeliei. Într-adevăr, se pot face schimbări mari cu suportul UE.

De aceea, având posibilitatea de a aplica și participa la diferite proiecte, nu ezitați să o faceți pentru că doar așa putem facem schimbarea spre bine”, a conchis Angela Murzac, directoarea L.T. „Dimitrie Cantemir” din Bălți.

Proiectul „Sporirea eficienței energetice” a Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” din municipiul Bălți” este finanțat de Uniunea Europeană în cooperare cu proiectul „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova”, implementat de GIZ Moldova în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ).

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...