18 octombrie, 08:11
1 517
2
Topul celor mai scumpe promisiuni electorale la alegerile prezidențiale
18 octombrie, 08:11
1 517
2

Populiste, irealizabile și contrare mandatului de preşedinte într-un stat parlamentar şi pline de promisiuni ce depăşesc cu mult posibilităţile bugetare ale Republicii Moldova.

Foto: știri.md

Astfel caracterizează economiștii de la Centrului Expert–Grup programele electorale ale celor opt pretendenți la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Autorii studiului „Promisiuni electorale, între populism și conformitate constituțională”, Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup, și Stas Madan, economist superior Expert-Grup au constatat că doar cinci dintre cei opt candidați electorali au publicat programele lor electorale, iar dintre aceștia doar trei au programe electorale relativ detaliate.

Potrivit lor, retorica politicienilor înregistraţi în cursa electorală abundă de proiecte estimate la zeci și sute de miliarde de lei, fără, însă, a anunţa care va fi sursa de finanţare.

„Mulți candidați au venit cu promisiuni specifice chiar unui stat paternalist, unde președintele joacă un rol extrem de activ în practic toate domeniile, începând cu terenuri de joacă, iluminat stradal sau apeduct la nivel local, până la obiective de ordinul asigurării pensiei minime sau majorări ale alocațiilor sociale. 

Toate aceste promisiuni nu fac parte din mandatul prezidențial, președintele nu are pârghii pentru realizarea lor, ceea ce relevă faptul că în mare parte candidații electorali au venit cu promisiuni pe care le putem numi chiar populiste”, a declarat Adrian Lupușor, director executiv Expert-Grup.

Potrivit autorilor, marea majoritate a promisiunilor electorale din domeniile sociale și economice nu sunt fezabile din punct de vedere financiar.

Promisiuni electorale ale lui Igor Dodon, estimate la 120 miliarde lei 

Spre exemplu, conform celor mai conservative calcule, promisiunile electorale ale lui Igor Dodon sunt estimate la circa 120 miliarde lei pentru mandatul de 4 ani, fără a fi indicate surse clare de acoperire a acestor costuri semnificative, care reprezintă circa 10-11% din PIB și peste o treime din Bugetul Public Național.

Totodată, experţii observă lipsa în program a promisiunilor privind investigarea „furtului miliardului”, deși problema a rămas actuală. Totodată Dodon vine cu promisiuni specifice unui stat prezidențial sau paternalist, unde practic toate sferele de activitate din țară depind de președinte, ceea ce nu corespunde Constituției în vigoare.

Doar promisiunea Violetei Ivanov de a majora pensia minimă la 5.000 lei necesită o finanțare de circa 25 miliarde lei pe an sau 100 miliarde lei pentru întreg mandatul de 4 ani.

În contextul în care peste 90% din cheltuielile bugetare sunt destinate activităților recurente, deficitul bugetar în 2020 este estimat la circa 8% din PIB, iar sistemul de pensionare este unul deficitar, este evident că marea majoritate a acestor promisiuni electorale nu sunt fezabile. 

Or, chiar în prezent, Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat are nevoie de circa 2.6 miliarde lei pe an transferuri cu destinație generală pentru a acoperi deficitul de finanțare.

Programul Maiei Sandu este estimat la circa 50-55 miliarde lei

Maia Sandu vine cu un program estimat la circa 50-55 miliarde lei sau circa 5% din PIB, care pentru un mandat de patru ani rămâne mai degrabă nesustenabil pentru finanțele publice naționale, chiar și în ipoteza unor condiții macro favorabile și a unei bune absorbții a asistenței externe.

Autorii studiului constată că la finanțarea Programului prezidențial, asistența externă, în special din partea UE, joacă un rol crucial, iar acest fapt de la sine creează o zonă de incertitudine privind posibilitatea de a atrage și de a asimila un asemenea volum de finanțări.

Angajamente electorale cu caracter general

Candidatul Partidului Platforma DA Andrei Năstase vine în campanie cu angajamente electorale ce au un caracter general, fără cuantificarea acestora, și nu permit estimarea costului programului electoral în ansamblu.

Doar majorarea salariilor profesorilor până la nivelul celor din România și creșterea consistentă a fondului de subvenționare (5% din cheltuielile bugetare) sunt măsuri, care luate împreună cu obligativitatea pensiei minime, ar depăși cu mult cadrul de resurse de 20 miliarde lei estimate de echipa candidatului.

Principalele promisiuni ale candidatului Partidului Nostru Renato Usatîi țin de lupta cu fenomenul corupției şi promovarea reformelor după modelul Singapore, adică de stat prezidenţial, care nu corespunde Constituției Republicii Moldova și alimentează riscuri majore pentru funcționarea economiei și democrației. 

Unele acțiuni promise de către acesta nu par fezabile din cauza depășirii mandatului prezidențial și a lipsei detaliilor privind sursele de finanțare și instrumentele concrete de realizare.

Tudor Deliu, candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova, este singurul candidat programul căruia se pliază exact pe mandatul constituțional atribuit funcției de președinte al Republicii Moldova. 

Totuși, multe promisiuni din programul său sunt formulate destul de vag și generalist, fără a menționa cum anume vor fi realizate (ex: Susținerea unei reforme autentice în justiție; Asigurarea securității naționale și a ordinii publice în limitele și condițiile legii; Apărarea democrației etc.).

Esența promisiunilor electorale ale candidatului Partidului Unității Naționale (PUN), Octavian Țîcu, se rezumă la scoaterea țării din izolare internațională și proiecte de integrare economică, educațională și securitate cu România. 

Liderul PUN nu a venit cu estimări privind costurile necesare, sursele de finanțare și instrumentele prin care intenționează să-și transpună în realitate agenda electorală. Totodată, lipsește viziunea candidatului față de o serie întreagă de domenii și provocări prin care trece Republica Moldova.

Și Dorin Chirtoacă, candidatul înaintat de Mișcarea Politică UNIREA, a venit cu un program menit să promoveze realitățile socio-economice mai bune de dincolo de Prut. Având în vedere că în realitățile actuale, la modul practic, nu există o foaie de parcurs pentru înfăptuirea Unirii, iar România și Republica Moldova rămân două state distincte, promisiunile date par mai degrabă un miraj, mai constată experții.

Promisiunile electorale trebuie să fie realiste

Autorii studiului îndeamnă concurenții electorali să se angajeze în promisiuni electorale realiste, să se detașeze de populism și să propună viziuni complexe privind rolul Președintelui în dezvoltarea țării.

Potrivit Expert-Grup, promisiunile electorale trebuie să se încadreze în mandatul constituțional (conformare constituțională), să prevadă instrumente realiste care ar asigura fezabilitatea acestora (ex: surse de finanțare, instrumente de implementare, țintele concrete) și să fie oportune pentru dezvoltarea social-economică echilibrată și durabilă a țării.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter