Deschide.md a realizat un interviu exclusiv cu expertul în Drept Constituțional Alexandru Tănase, pe care l-a rugat să comenteze conținutul acestor recomandări, transmite Știri.md.

Cei patru membri ai CSM au fost selectați într-un mod controversat și fără un consens. Care este opinia Comisie de la Veneția referitor la acest aspect.

A.T.: Competiția pentru funcția de membru al CSM a fost din start una viciată. Însăși decizia de creștere a numărului membrilor CSM a fost una eminamente politică șu n-a avut absolut nici o rațiune instituțională.

Inițiativa acestei modificări a aparținut fostului Guvern, care, pentru a prelua controlul asupra CSM a venit în luna octombrie cu un proiect pe care l-am criticat încă la acea dată.

La baza acelui proiect era o subtilă partajare a celor trei membri, între fosta coaliție guvernamentală de la acea vreme: 2 membri urmau să fie numiți de Guvern, iar al treilea membru CSM urma să fie numit de președintele Republicii.

Dacă acest proiect ar fi fost votat în formula propusă, astăzi toți trei membri ar fi fost numiți de PSRM. Noul ministru al Justiției a preluat acel proiect, modificând doar instituțiile delegatare, astfel încât toți membri CSM au fost numiți de Parlament.

Ce aveți în vedere când spuneți că acesta reformă n-a avut o rațiune instituțională?

A.T.: Nu există nici un studiu și nici un raport care ar sugera necesitatea de a mări numărul membrilor CSM. Această decizie nu are nici o legătură cu îmbunătățirea calității activității CSM, iar mărirea numărului s-a făcut, după cum spuneam mai sus, cu scopul de a prelua controlul asupra acestei instituții.

Daca ar fi să raportăm numărul membrilor CSM la numărul judecătorilor, dar și la populația R.Moldova, este evident că numărul este disproporționat.

Bunăoară în Consiliul Superior al Magistraturii din România, care este o țară de 20 milioane de oameni, este alcătuit din 19 membri la un număr de peste 7.5 mii magistrați (4.7 mii judecători și 2.7 mii procurori).

În Republica Moldova, la o populație reală de aproximativ 2.7 milioane de oameni, și la un număr de 450 judecători avem un CSM din 15 membri.

Trebuie să ținem cont că în România CSM-ul este unul bicameral, având competența de a decide și asupra carierei procurorilor care sunt peste (!) 2.7 mii.

În RM mai avem și un Consiliu Superior al Procurorilor aparte de CSM, care la rândul său este format din 12 membri! Adițional, spre deosebire de Republica Moldova, în România CSM are competențe mult mai largi.

Bunăoară, CSM prin secțiile sale, de facto are competențe judiciare îndeplinind rolul de instanță de judecată, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor.

Poate această formulă de numire a membrilor CSM va oferi mai multă independență instituției?

A.T.: Puțin probabil. Schimbarea regulilor fără schimbarea oamenilor nu are cum să producă schimbări majore. În CSM se va forma o altă majoritate, ceea ce nu neapărat înseamnă că instituția va fi și mai independentă.

Adițional am obținut o instituție prea mare, prea greoaie și prea costisitoare pentru un stat mic, cum este Republica Moldova.

Dacă o instituție merge prost, trebuie înlăturat motivul - trebuie schimbați cei care fac ca această instituție să meargă prost, dar nu de recurs la tot felul de mutilări legislative.

Este suficient să ne amintim acrobațiile legislative legate de numirea procurorului general... Mâine se poate întâmpla să fie formată o altă majoritate parlamentară, care va dori să controleze CSM și va mai adăuga încă câțiva membri. De ce nu? Precedentul a fost creat.

Care sunt concluziile Comisiei de la Veneția față de această reformă?

A.T.: Avizul Comisie de la Veneția este destul de nuanțat. Comisia consideră că proiectele de modificări la Constituția Republicii Moldova ar putea îmbunătăți independența, responsabilitatea și eficiența sistemului judiciar, iar modificările sunt în general pozitive și sunt în conformitate cu standardele internaționale aplicabile.

Această constatare se referă în mod special la înlăturarea perioadelor de probă pentru judecători; numirea judecătorilor Curții Supreme de Justiție de către președinte, reglementarea imunității funcționale la nivel constituțional; stabilirea direct în Constituție că cel puțin jumătate dintre membrii Consiliului ar fi judecători aleși și că ar trebui să reprezinte toate instanțele de judecată.

În același timp, Comisia și-a exprimat îngrijorarea în privința modului în care au fost aleși patru membri de drept.

Comisia a reținut că, deși obiectivul proclamat al modificărilor legislative a fost de a restabili încrederea publică în CSM, cei patru membri de drept au fost aleși într-o manieră controversată, fără consens și pentru un mandat complet de patru ani, ceea ce reduce considerabil din impactul pozitiv pe care ar fi trebuit să-l aducă modificările constituționale.

În concluzie, Comisia a mai reținut că recentele reforme, dar și modul în care au fost implementate, nu corespund așteptărilor atât ale comunității internaționale, cât și ale societății moldovenești, iar logica întregii reforme constituționale devine destul de discutabilă.

Cum trebuie înțeleasă concluzia că logica întregii reforme constituționale devine discutabilă?

A.T.: Eu cred că este un fel de a spune că reforma a fost compromisă. Comisia a venit cu o serie de recomandări, efectul cărora depindea nemijlocit de modul cum sunt puse în aplicare, iar în final de oamenii care ar fi ajuns în aceste instituții.

Dacă această reformă ar fi fost implementată cu bună credință, iar în CSM ar fi ajuns persoane independente de puterea politică, desigur că am fi putut să ne așteptăm la o schimbare pe termen lung. În cazul de față, această reformă doar va conserva pentru mulți ani înainte actuala stare de lucruri în justiție.

Comisia a recomandat autorităților să ia în considerare delegarea dreptului de a alege membrii de drept ai CSM de către unele instituții din exterior, care nu sunt sub control guvernamental, cum ar fi Uniunea Avocaților, sau Facultățile de drept.

Astfel, ar fi fost posibilă accederea în CSM a unor persoane în principiu apolitice. Parlamentul, în dulcele stil clasic moldovenesc, a decis să partajeze aceste funcții, prin urmare este inutil să ne așteptăm la schimbări majore.

Care sunt șansele ca Parlamentul să modifice Constituția și să implementeze recomandările Comisiei de la Veneția?

A.T.: În condițiile date, modificarea Constituției cu oferirea unor asemenea garanții actualei componențe a CSM, care de fapt se face responsabilă, în mare măsură, pentru starea de lucruri din justiție, ar însemna de facto o conservare a situației existente.

Înainte de a face o reformă trebuie să ținem cont de un principiu fundamental: schimbarea regulilor trebuie să fie succedată de schimbarea oamenilor. Or, păstrarea oamenilor vechi cu reguli noi nu poate genera altceva decât consolidarea practicilor vicioase existente.