Sprijin fără garanții de aderare? Detalii despre Summitul UE - Moldova

Potrivit unui proiect de declarație consultat de jurnaliștii de la Europalibera.org, evenimentul marchează un semnal politic puternic din partea Bruxelles-ului și ar putea deschide calea unor reuniuni regulate între UE și Chișinău, asemănătoare celor pe care blocul comunitar le are cu state mari ca SUA, Japonia sau Brazilia, transmite Știri.md.

Textul proiectului menționează că Uniunea își va „aprofunda angajamentul politic și de politică” față de Moldova, inclusiv prin organizarea de summituri periodice, o premieră pentru o țară de dimensiunea Republicii Moldova. Oficialii europeni văd în organizarea Summitului o „recunoaștere a reformelor inițiate de președintele Maia Sandu”, cu doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare programate pentru 28 septembrie.

Totuși, documentul evită să ofere un calendar clar pentru începerea negocierilor de aderare, deși menționează că acestea vor avansa „atunci când sunt îndeplinite condițiile”. Termenul „toate clusterele” de negociere, prezent într-o versiune anterioară a textului, a fost eliminat, ceea ce sugerează „rezerve în rândul unor state membre” privind deschiderea rapidă a celor 33 de capitole.

Deși tonul general este pozitiv, UE nu ascunde faptul că problemele de corupție și justiție rămân o preocupare majoră. Declarația subliniază „necesitatea consolidării cadrului anticorupție” în perspectiva alegerilor din toamnă și recunoaște doar „unele progrese” în domeniul reformei justiției.

De asemenea, în document „nu sunt menționate noi sancțiuni” împotriva oligarhilor moldoveni, deși, din 2023, UE a impus restricții pentru 16 persoane, inclusiv Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc.

Proiectul condamnă ferm amenințările hibride ale Rusiei, inclusiv interferențele electorale, manipularea informațiilor și utilizarea corupției în scop politic. Kremlinul este acuzat că a folosit energia ca armă, încercând să destabilizeze Moldova în iarna trecută.

În privința regiunii transnistrene, UE cere din nou Rusiei să-și retragă trupele și reiterează sprijinul pentru reintegrarea teritorială a țării. Textul lasă deschisă posibilitatea unei „soluții cipriote”, în care procesul de aderare ar continua chiar dacă o parte a teritoriului este în afara controlului constituțional.

Pe fundalul blocajelor impuse Ucrainei de către Ungaria, la Bruxelles se discută tot mai des despre o posibilă decuplare a parcursului european al celor două state. Deși Moldova și Ucraina au obținut împreună statutul de țări candidate în 2022, există semnale că „Moldova ar putea avansa independent”, dacă reformele sunt accelerate și condițiile îndeplinite.