Potrivit lui Serebrian, Chișinăul susține principiile propuse, dar consideră că textul declarației trebuie să includă elemente mai concrete, transmite Știri.md cu referire la Moldova1.md.

„E o declarație care are ca obiectiv ceea ce a propus Tiraspolul în luna mai la reuniunea precedentă 1+1 privind principiile negocierilor, adică reglementarea pașnică. Chișinăul a menționat întotdeauna faptul că noi suntem pentru reglementare pașnică, astea trebuie să fie principiile pentru soluționarea conflictului, dar sigur declarația privind reglementarea trebuie să conțină și ceva concret”, a declarat Oleg Serebrian.

Șeful Biroului politici de reintegrare a menționat că deși această declarație are un caracter simbolic, are rolul de a întări încrederea cetățenilor și comunității internaționale că Chișinăul și Tiraspolul sunt determinate să rezolve conflictul pe cale pașnică.

„Ne vom uita peste a doua versiune a textului, acum, pentru că noi am venit cu o contrapropunere privind această declarație, care nu va schimba mare lucru, decât va reafirma încă o dată că părțile implicate în procesul de negocieri consideră dialogul drept instrument care va conduce la soluționarea conflictului. Încă nu există unanimitate, dar rămânem deschiși la dialog. Este important să asigurăm atât cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului, cât și partenerii internaționali că soluția este una pașnică”, a adăugat Serebrian.

Pe 19 noiembrie, la sediul din Bender al Misiunii OSCE a avut loc reuniunea reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului. Impedimentele în activitatea școlilor cu predare în limba română, taxele ilegale impuse fermierilor din raionul Dubăsari, cazurile de îngrădire a liberei circulații, necesitatea eliberării cetățenilor moldoveni deținuți ilegal în stânga Nistrului, precum și taxele vamale, „impuse” Tiraspolului au fost subiecte abordate de către vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, cu reprezentantul regimului separatist de la Tiraspol, Vitali Ignatiev.

Relațiile dintre Chișinău și Tiraspol au fost marcate de stagnare și tensiuni constante de-a lungul ultimelor decenii, cu încercări periodice de a relua negocierile pentru soluționarea conflictului transnistrean.

În pofida cadrului internațional stabilit prin formatul de negocieri 5+2, progresul real a fost limitat, iar dialogul politic a fost absent în ultimii ani.