Secretarul adjunct al Ministerului Justiției: UE urmărește atent Moldova

Alinierea la standardele europene în domeniul justiției

Potrivit Stelei Braniște, domeniul justiției nu este unicul în care Republica Moldova are restanțe și nici singurul domeniu provocator pe parcursul integrării europene a țării noastre. Aceasta subliniază că toate sectoarele reprezintă o provocare, deoarece Moldova se află într-o etapă în care trebuie să transpună în cadrul legal mai multe acte normative, transmite Știri.md, cu referire la ipn.md. 

„Justiția nu este neapărat domeniul cu cele mai multe restanțe, dar este, într-adevăr, unul dintre cele mai complexe și cel mai frecvent discutat. Din perspectiva Ministerului Justiției - instituția pe care o reprezint - noi suntem responsabili de promovarea politicilor în domeniul justiției, al luptei anticorupție și al drepturilor omului. Iar aceste domenii constituie, de fapt, fundamentul pentru toate celelalte politici publice”, a subliniat aceasta. 

Stela Braniște susține că, despre justiție se vorbește foarte des, pentru că așteptările din partea structurilor europene sunt foarte mari. 

„Statele membre și instituțiile europene care, la un moment dat, vor examina aderarea noastră la marea familie europeană urmăresc cu atenție reformele din justiție. (...) Este adevărat că există discuții în spațiul public cu privire la dosare sensibile, dar trebuie să înțelegem că fiecare dosar instrumentat înseamnă un drept fundamental al unei persoane sau al mai multora.

Responsabilitatea statului este să gestioneze aceste cauze cu maximă prudență și corectitudine. Iar uneori, tocmai pentru că este vorba despre o examinare riguroasă, procedurile pot dura - și asta nu este întotdeauna o dovadă de ineficiență, ci uneori de seriozitate”, a spus aceasta. 

Eliminarea corupției în sistemul judiciar - efortul întregii societăți

Fiind întrebată cu abordează Ministerul Justiției fenomenul corupției din sistemul judecător care frânează reformele necesare și urgente pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană, dar și ce măsuri concrete sunt luate la nivelul ministerului pentru a prevenit acest lucru, Stela Braniște a declarat că, sarcina ministerului Justiției, în general, este de a asigura cadrul normativ necesar și de a interveni acolo unde este nevoie de îmbunătățiri. 

În același timp, ea susține că autoritățile specializate, cele responsabile de prevenirea și combaterea corupției, sunt cele care poartă cea mai mare responsabilitate în aplicarea legii și instrumentarea cazurilor. Chiar și așa, Braniște menționează că și cetățenii au un mare rol în acest sens. 

„Conștientizarea faptului că fenomenul corupției nu trebuie tolerat sau încurajat este esențială. Nu putem vorbi despre eliminarea corupției în sistemul judiciar fără implicarea întregii societăți. Dacă ne referim la corupția în rândul judecătorilor și procurorilor, am menționat deja vetting-ul, acel proces de evaluare extraordinară a integrității. Rezultatele obținute până acum sunt încurajatoare, chiar dacă ritmul nu a fost întotdeauna cel așteptat.

Ne aflăm în plin proces de selecție a candidaților pentru colegiile specializate - cum ar fi Colegiul de disciplină sau cel de evaluare a performanțelor - atât pentru judecători, cât și pentru procurori. Este important să înțelegem că, dacă ne dorim rezultate reale și de durată, procesul trebuie să fie riguros și să nu devină niciodată un instrument de reglare de conturi (...)”, a menționat secretarul-adjunct al ministerului. 

Ministerul Justiției, în colaborare cu instituțiile Uniunii Europene

În luna octombrie a anului 2023 a fost lansat un proiect comun al Uniunii Europene și al Consiliului Europei, menit să sprijine reformele din domeniul justiției în Republica Moldova. Acest proiect vizează consolidarea independenței, profesionalismului și transparenței în sectorul judiciar. 

Potrivit Stelei Braniște, proiectul „Suport pentru reforma justiției în Republica Moldova” este una dintre cele mai consistente inițiative susținute financiar de UE și implementate direct în sectorul justiției. Aceasta susține că proiectul are o perioadă de implementare prevăzută până în 2026 și este structurat pe patru piloni principali. 

Primul pilon e despre consolidarea capacității instituțiilor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, prin acțiuni concrete care să le ajute să-și exercite mandatul cu eficiență și profesionalism.

Al doilea pilon e destinat susținerii și fortificării activității Curții Constituționale. Și nu în ultimul rând, proiectul sprijină Ministerul Justiției și întregul sector în realizarea acțiunilor prevăzute de Strategia națională privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției. 

„Această strategie este documentul-cheie care ghidează transformarea profundă a sistemului. Prin urmare, vorbim despre o multitudine de măsuri menite să sporească eficiența actului de justiție și gradul de integritate în rândul actorilor și instituțiilor din sector - toate susținute cu sprijinul generos și constant al UE”, spune ea. 

De la lansarea proiectului, au fost realizate progrese semnificative. Stela Braniște spune că, la nivelul Ministerului Justiției au fost elaborate și  promovate mai multe inițiative legislative, care contribuie la consolidarea cadrului normativ din domeniu. De asemenea, odată cu constituirea Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor, au fost lansate și desfășurate numeroase activități menite să întărească capacitatea acestor instituții.

În același timp, au fost elaborate reglementări esențiale privind funcționarea organelor de autoadministrare ale sistemului judecătoresc și al procuraturii. 

Implicarea societății civile în responsabilizarea instituțiilor judiciare

Implicarea activă a societății civile și a mass-mediei poate contribui esențial la responsabilizarea instituțiilor judiciare. Potrivit Stelei Braniște, societatea civilă are, fără îndoială, un rol-cheie în procesul de reformă, iar pe măsură ce Republica Moldova avansează în parcursul său european, accentul trebuie pus tot mai mult pe o cooperare eficientă între Guvern, Parlament și reprezentanții societății civile.

„Participarea societății civile nu este o opțiune, ci o obligație asumată la nivel european. Iar noi, ca stat, avem angajamente clare în acest sens. Nu este suficient doar să asigurăm transparența decizională; trebuie să creăm un mediu propice pentru ca societatea civilă să își poată exercita rolul în mod liber, informat și eficient”, spune secretarul-adjunct la ministerului. 

Respectarea drepturilor omului, asigurată printr-un cadru normativ clar

În procesul de aderare la UE, respectarea drepturilor omului nu este doar un criteriu tehnic - e un test al maturității democratice a oricărui stat. Fiind întrebată cum poate ministerul Justiției garanta că aceste drepturi nu doar vor fi armonizate din punct de vedere legislativ, ci vor deveni un pilon autentic al sistemului de justiție din Republica Moldova, Braniște a menționat: 

„În ultimii ani, am acordat o atenție deosebită consolidării capacităților instituțiilor naționale de protecție a drepturilor omului. Majoritatea drepturilor fundamentale prevăzute în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt reflectate în Constituția Republicii Moldova și în legislația națională. Totuși, provocarea nu mai ține doar de reglementare, ci de implementare. Este esențial ca toate instituțiile publice și actorii naționali implicați să asigure, în mod real, respectarea acestor drepturi, fără restricții sau bariere administrative. 

(...) Ministerul Justiției are responsabilitatea ca, atunci când un cetățean consideră că i-a fost încălcat un drept și se adresează instanței, să se asigure că acel cetățean beneficiază de acces real la justiție, că dosarul său este examinat într-un termen rezonabil, iar decizia este echitabilă. Dar este important să înțelegem că Ministerul Justiției nu este singur în acest efort. Drepturile fundamentale nu pot fi garantate de o singură instituție”. 

Citiți întregul interviu aici.