Sărăcia, factor-cheie în coruperea alegătorilor și influența votului
Impactul sărăciei asupra alegerilor și vulnerabilitatea cetățenilor săraci la coruperea electorală au fost principalele subiecte abordate în cadrul dezbaterii publice „Sărăcia în calitate de (f)actor electoral”, organizată de Agenția de Presă IPN. Participanții au analizat modul în care sărăcia afectează comportamentul electoral al cetățenilor, cum sunt utilizate resursele administrative și cele financiare ilegale în campaniile electorale și ce efecte are propaganda străină asupra opiniei publice.
Foto: imagine simbolÎn debutul dezbaterii, expertul Igor Boțan a prezentat date statistice despre situația veniturilor populației, evidențiind cât de mare este ponderea celor care nu își pot acoperi nici măcar necesitățile de bază, transmite Știri.md cu referire la IPN.
„Potrivit sondajelor de opinie, din veniturile pe care le au: ¼ din cetățeni nu își pot acopere nevoile strict necesare, 40% își acoperă doar necesitățile strict necesare, ¼ – au venituri pentru un trai decent, 8% – își pot permite procurarea unor lucruri scumpe, 3% – nu se limitează în nimic”, a explicat expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.
La rândul său, Mihaela Sirițanu, expertă WatchDog, a subliniat că persoanele afectate de sărăcie, în special din mediul rural, devin vulnerabile la coruperea electorală. Ea a făcut o trecere în revistă a practicilor din trecut și a modului în care acestea s-au transformat.
„Fenomenul sărăciei reprezintă un pericol semnificativ pentru coruperea electorală. E vorba în principal de persoane din mediul rural. Părinți, bunici, persoane cu dizabilități, care nu au acces la un loc de muncă. Bineînțeles că acești oameni își stabilesc drept prioritate să poate aduce o pâine pe masă. De aceea, pentru ei este mult mai atractiv să participe la inițiative de corupere electorală, prin mituire cu bani sau alimente, decât să aibă parte de promisiunea că prin politici publice ceva se va îmbunătăți în viața lor. După Independență, în Republica Moldova s-a practicat mult fenomenul corupției electorale, s-au dat bani la oameni, alimente. După 2010 vedem cum corupția electorală este instituționalizată, adică se folosesc resurse administrative pentru campania electorală și pentru corupere. Au loc concerte înainte de alegeri sau sunt politici publice votate exact înainte de alegeri”, a declarat experta WatchDog, Mihaela Sirițanu.
Doctorul în științe demografice Valeriu Sainsus a vorbit despre profilul social al sărăciei în Republica Moldova, evidențiind grupurile cele mai afectate și dimensiunea de gen a fenomenului.
„Dacă vorbim de sărăcia din Republica Moldova, ea se referă la anumite categorii demografice. E vorba, în primul rând, de populația tânără care destul de dificil accede în câmpul muncii. Pe de altă parte, e vorba de populația care este peste vârsta de pensionare. În Republica Moldova sărăcia are o fațetă strict feminină. Acest lucru vine din contextul în care femeile, pe tot parcursul vieții, se consacră familiei. Avem diferențe mari între pensia feminină și cea masculină. Această diferență se menține între 10%-20%. În plus, sărăcia în Republica Moldova are fațetă rurală. Masiv, populația este în spațiul rural. Nu are surse permanente de venit și aici e vorba de lucrările sezoniere agricole”, a explicat doctorul în științe demografice, Valeriu Sainsus.
Dezbaterea publică la tema „Sărăcia în calitate de (f)actor electoral” este ediția a 332-a de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.