Răspunsuri de la Sandu la APCE despre limbă, unionism, Rusia și Tiraspol
După ce a ținut discursul în planul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Maia Sandu a avut o sesiune de întrebări și răspunsuri.
Referindu-se la problema transnistreană, președintele Maia Sandu a declarat că federalizarea nu este o soluție, transmite Știri.md cu referire la deschide.md.
„Noi facem tot ce ne stă în putere ca oamenii de pe malul stâng să trăiască mai bine.
Nu există o soluție imediată pentru conflictul din Transnistria, acum scopul nostru de a promova condiții de viață bune și să asigurăm respectarea drepturilor omului în regiune” .
Totodată, Maia Sandu a menționat că pentru pași mai serioși este nevoie de un Guvern funcțional și o majoritate parlamentară.
Președintele a menționat că împreună cu OSCE a discutat cu privire la o următoare reuniune în formatul 5+2 care va avea loc în a doua jumătate a anului 2021.
Transnistria a fost subiectul cel mai des atins de parlamentari europeni. Președintele a constatat că principiul de bază al soluționării transnistrene stă în soluția pașnică.
„Federalizarea nu este o soluție pe care noi susținem”. Acum însă este importantă asigurarea drepturilor omului în regiune, o arie în care Chișinăul nu a avut mare succes. Este nevoie de susținerea internațională în acest sens: Consiliului Europei, OSCE.
Referindu-se la relația cu Rusia, președintele a menționat că alegerea sa în calitate de șef de stat a avut drept consecință apariția unor probleme în relația cu acest stat.
Există o agendă largă bilaterală care urmează să fie rezolvată - comerțul, Transnistria, armamentul de la Cobasna, armata rusă. Este o agendă serioasă, totodată, ultimele evenimente din regiune sunt îngrijorătoare.
Prioritare însă sunt reformele interne. „Noi suntem interesați să avem relații bune cu toate țările și noi suntem interesați să avem relații bune cu Rusia.
Dar suntem îngrijorați de ceea ce se întâmplă în regiune, dar trebuie să fie o soluție pașnică”. Semnarea unui acord care să prevadă securitatea socială pentru moldovenii din Rusia este importantă pentru președinte.
O altă întrebare s-a referit la introducerea drepturilor găgăuzilor în Constituție.
La această întrebare, Maia Sandu a spus că găgăuzii sunt parte a R. Moldova și că biroul președintelui lucrează asupra unui program ce presupune învățarea limbii găgăuze, dar și studierea limbii române de către găgăuzi.
O altă problemă este situația politică incertă din republică și reluarea finanțării externe. Alegerile anticipate și o majoritate funcțională ar permite reluarea în deplină măsură a asistenței financiare din partea organismelor internaționale.
Alegerile parlamentare anticipate reprezintă o dorință a oamenilor - 70% vor anticipate.
Nu încape nicio îndoială că alegerile parlamentare anticipate sunt o necesitate, rămâne la discreția oamenilor pe cine îi va alege.
Anticipatele însă ar trebui să mențină parcursul reformelor și luptei cu corupția început o dată cu alegerea sa în calitate de șef de stat.
Deputatul român Titus Corlățean a întrebat cu privire la introducerea limbii române în Constituție, în conformitate cu decizia CC din 2016, prin care a fost statuat că Declarația de Independență prevalează în raport cu Constituția. Întrebarea aceasta ar urma să fie adresată Parlamentului, deoarece acesta are puterea să ajusteze articolul din Constituție cu privire la limba română.
Până acum însă nu s-a format un număr suficient de parlamentari care să susțină ajustarea în Constituție și să avem limba română în legea supremă.
Îndată ce va fi un Parlament care să rezolve problema, aceasta va fi soluționată. Important acum sunt programele de studiere a limbii române pentru ucraineni, găgăuzi, ruși, etc.
Un deputat maghiar a întrebat cu privire la viitorul regiunii găgăuze, care reprezintă un exemplu de autonomie, în contextul mișcării unioniste din Republica Moldova.
Președintele a menționat că mișcările unioniste au fost prezente în R. Moldova de la independență, că nimic nu s-a schimbat în acest sens și că nu există pericole pentru autonomia Găgăuziei.
Pentru Maia Sandu însă este important ca societatea să se coaguleze în jurul unor obiective comune, acestea să-i unească și pe vorbitorii de limbă rusă, și chiar să atragă pe câțiva din Găgăuzia.
„Eu lucrez în această direcție”.
Parlamentul viitor va ratifica Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.
Un parlamentar rus a formulat o întrebare cu privire la faptul că Maia Sandu ar fi îngrădit dreptul la studierea limbii ruse în școli atunci când a fost ministru al Învățământului.
Maia Sandu a răspuns în limba rusă că legea a fost creată pentru a asigura dreptul elevilor de a alege limba pe care vor să o învețe, una dintre opțiuni fiind și limba rusă. „Este o alegere, nu este împotriva nimănui”.