Probleme la recuperarea miliardului: După 10 ani, autoritățile continuă să discute strategii

Cel puțin asta rezultă din audierile publice organizate de Comisia parlamentară economie, buget și finanțe în legătură cu blocajele depistate și lipsa de pârghii a executorilor judecătorești cu privire la executarea eficientă a documentelor executorii privind recuperarea mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar în dosarul „frauda bancară”, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

BNM încă lucrează la o strategie de recuperare

De exemplu, conducerea Băncii Naționale a menționat că încă lucrează la o strategie de recuperare a banilor și, în acest sens, discută cu anumite companii și entități care ar putea ajuta.

Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator al BNM, a menționat că subiectul recuperării miliardului a fost preluat și de partenerii de dezvoltare, iar o misiune a Fondului Monetar Internațional, care s-a încheiat recent, a prezentat unele recomandări la acest subiect.

Prezenți la audieri, reprezentanții Procuraturii Anticorupție, CNA și ai altor structuri implicate în anchetarea și recuperarea miliardului au evitat să dea detalii publice la subiect, acestea fiind lăsate în cadrul audierilor închise, pentru că ar fi multe informații confidențiale.

Deja nu mai este nimic acolo

Așa că cele mai multe informații cu privire la procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar a prezentat Roman Talmaci, președintele Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești (UNEJ).

Șeful UNEJ a relatat detaliat despre impedimente în recuperarea banilor și, în special, a executării hotărârilor judecătorești emise în acest sens.

Drept exemplu concludent executorul a adus procedura de executare a deciziei Curții de Apel din 2023, prin care Ilan Șor a fost condamnat la 15 ani de pușcărie în dosarul fraudei bancare. Din contul bunurilor acestuia urmau să fie recuperate măcar o parte din prejudicii.

„Chiar dacă procedura de executare a fost intentată în luna iunie (2023 - n.r.), demersul de autorizare a pătrunderii forțate a fost înaintat în luna iulie, iar instanța de judecată dispune permisiunea pătrunderii forțate abia în luna noiembrie. Ulterior, încă prin două comunicări prin intermediul Monitorului Oficial, a fost anunțat debitorul (Ilan Şor - n.r.). Ca rezultat, abia în februarie (2024 - n.r.) intră în vigoare acest act al instanței... Noi ajungem la concluzia că autorizarea pătrunderii forțate nu mai este necesară peste jumătate de an, din considerentul că, de exemplu... am și pozele de la fața locului unde vedem că verificând aceste încăperi deja nu mai este nimic acolo”, a declarat Roman Talmaci.

În consecință, abia la un an de la condamnarea lui Ilan Șor, executorii judecătorești speră că vor putea anunța licitații de vânzare a bunurilor deținute de acesta. Este vorba despre trei locuințe, o mașină de lux de model Bentley etc. Valoarea acestora este însă infimă în comparație cu prejudiciile de miliarde.

Proceduri lungi și întortocheate

Roman Talmaci a menționat și cazul firmei Caravita (controlată de familia ex-premierului Vlad Filat), de la care deja de nouă ani nu pot fi recuperate câteva zeci de milioane de lei, la fel ca în dosarul „frauda bancară”.

Un alt impediment în executarea deciziilor este verificarea provenienței banilor celor care sunt interesați de procurarea bunurilor în cadrul licitațiilor, care este și ea o modalitate de tergiversare a procesului. Potrivit lui Roman Talmaci, interesul băncilor este de a vinde bunurile la valoarea lor de piață, iar verificarea legalității banilor este de competența altor instituții și această procedură poate fi efectuată și după.

Dar verificările îndelungi îi sperie pe mulți potențiali investitori de bunurile celor trei bănci implicate în frauda bancară. Ca rezultat, ele sunt vândute la prețuri mult mai mici decât valoarea de piață.

Printre recomandările pentru eficientizarea procedurilor au fost menționate: necesitatea de a oferi organului de executare a posibilității de a apela la Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, în vederea verificării suplimentare a activelor debitorilor în țară și peste hotare; necesitatea excluderii termenului de executare benevolă din Codul de executare, în mod special pentru cazurile când este vorba de repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune etc.

Mai adăugăm că președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a menționat că audierile sunt o continuare a procesului de evaluare privind recuperarea mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, inițiat în luna noiembrie 2023, iar după finalizarea lor Parlamentul va veni cu o serie de recomandări la acest subiect.