De cealaltă parte, Irina Vlah acuză jurnaliștii de dezinformare și menționează că acea scrisoare trebuia să fie trimisă de viitorul președinte al R. Moldova, ce va fi votat la alegerile din toamnă, transmite Știri.md.

Jurnaliștii de la Anticoruptie.md au citat un alt site, care ar fi asociat cu Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, iar declarațiile Irinei Vlah fiind atribuite acestuia.

„Venirea lui Mark Rutte în fruntea NATO practic va coincide cu alegerea în funcție a noului președinte al Republicii Moldova. Această situație ne va oferi o oportunitate istorică, pe care va trebui să o valorificăm. Şi constă această oportunitate într-o adresare oficială a noului președinte al Republicii Moldova către noul secretar general al NATO cu solicitarea ca Alianța Nord-Atlantică să emită o declarație oficială de recunoaștere a neutralității Republicii Moldova. Sunt sigură că această declarație va genera reacții în lanț și nimeni nu va mai admite niciodată măcar teoretic ideea atragerii Republicii Moldova în scenarii militare”, potrivit jurnaliștilor, aceste declarații aparțin Irinei Vlah.

La scurt timp, fostul bașcan al Găgăuziei a venit cu o reacție și a scris într-o postare pe rețelele sociale că inexactitățile și interpretările eronate sunt mult mai multe, dar acestea nu ar conta atât de mult cât statutul de neutralitate a R. Moldova.

„Mă bucur că presa galbenă a acordat atenție postării mele cu privire la necesitatea recunoașterii de către NATO a neutralităţii permanente a Republicii Moldova, chiar dacă nu au avut capacitatea să intre în esență. Spre exemplu, un site galben susține că eu i-am expediat o scrisoare viitorului secretar general al NATO, Mark Rutte, pe când eu în postarea mea spuneam că acest lucru trebuie să îl facă noul președinte al Republicii Moldova. Inexactități și interpretări eronate sunt mai multe, dar nu aceasta contează, ci faptul că se vorbește la o temă cu adevărat importantă pentru Republica Moldova. Va veni o zi când chiar și jurnaliștii care au ales să privească lucrurile din jurul lor prin ochelari galbeni vor înțelege că numai neutralitatea Republicii Moldova, recunoscută la nivel internaţional, ne poate garanta pacea”, a scris Irina Vlah,

De menționat că R. Moldova a început să investească în domeniul apărării în ultimii doi ani după invazia Federației Ruse în Ucraina. Astfel, în 2022, instituția de apărare a avut un buget de circa 1,57 miliarde de lei, ceea ce constituia (0,38% din PIB). În 2023, alocațiile au fost majorate cu 649,9 milioane de lei, constituind circa 1,697 miliarde de lei (0,55% din PIB), iar în 2024 bugetul Ministerului Apărării a crescut cu 270,9 milioane de lei, ajungând la circa 1,968 miliarde de lei (0,65% din PIB).