Petru Macovei: Cele mai multe falsuri sunt pe rețelele sociale
30 octombrie, 07:01
333
7
Petru Macovei: Cele mai multe falsuri sunt pe rețelele sociale
30 octombrie, 07:01
333
7

Fenomenul știrilor false ușor a trecut dintr-un spațiu în altul și, în prezent, cele mai multe falsuri sunt pe rețelele sociale, iar oamenii care nu au suficient de dezvoltată gândirea critică le distribuie, intoxicând un număr mare de cetățeni.

Soluția ar fi ca pentru distribuirea intenționată a unor știri false să existe pedepse, inclusiv penale. Opinia a fost exprimată de către Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente API, la dezbaterea publică „Despre metehnele noi și vechi ale procesului electoral 2020, developate de presă și metehnele noi și vechi ale presei, developate de procesul electoral”, organizate de Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.

„În România există o prevedere în Codul penal prin care se aplică pedepse pentru distribuirea intenționată a știrilor false, dacă intenția este dovedită. Dar în condițiile unei democrații fragile cum este cea a Republicii Moldova, introducerea unei prevederi de felul acesta ar putea să ducă la reglări de conturi și la închiderea unor instituții media indezirabile puterii. Într-o societate sănătoasă, astfel de lucruri sunt pedepsite. De exemplu, în Țările Baltice, există prevederi legale care se și aplică. Anume de aceea, Țările Baltice nu sunt atât de intoxicate. Or, și ele sunt în zona de influență a Federației Ruse, există și acolo populație vorbitoare de limbă rusă. Nu toți, dar o bună parte din ei sunt în capcana acestor știri propagandistice, însă acolo există o înțelegere clară a ceea ce ar trebui să fie presa și cum ea funcționează”, a menționat Petru Macovei.

Potrivit lui, într-o țară sănătoasă, dar nu e și cazul Republicii Moldova, autoreglementarea jurnalistică funcționează. Petru Macovei a adus exemplul Letoniei, unde lucrurile funcționează pentru că are o lege care prevede că jurnalistul trebuie să-și asume deontologia. Exista și Consiliul de presă, care spre deosebire de cel din Republica Moldova, poate să aplice penalități.

„Sunt multe țări în lume în care mecanismele de autoreglementare, comisiile de etică chiar funcționează. E foarte important ca la procesele de autogerlementare să participe și proprietarii de media, care la modul ideal ar trebui să fie oameni de afaceri, care au un business în media, nu politicieni, care vor să manipuleze opinia publică prin intermediul media. În societățile normale, oamenii de afaceri, care dețin proprietăți media sunt interesați să existe credibilitate, ca publicul să aibă încredere în ziarul, portalul sau postul TV care îi aparține. Corespunzător, ei investesc în structurile de autoreglementare, plătind ca cineva să-i monitorizeze produsul, să-i arate unde greșește, ca produsul lui să fie curat, publicul să fie convins ca ceea ce scrie sau spune el este corect”, a explicat expertul.

El s-a referit și la situația care se atestă cu publicitatea mascată a unor candidați în mediul online. „Pe portalurile pe care le monitorizăm sunt multe materiale – publicitate mascată, care sunt articole de promovare a unor candidați în aceste alegeri. Ele sunt ascunse la rubricile de știri, de politic, nu sunt marcate ca publicitate însă sunt texte – reclame la modul clasic. Asta este o mare problemă în această campanie electorală”, a remarcat directorul API.

În opinia sa, rolul presei în cadrul campaniilor electorale este să informeze cetățenii despre cine sunt candidații, ce reprezintă și care sunt platformele lor electorale pentru ca alegătorul să poată face o alegere conștientă.

Dezbaterea publică „Despre metehnele noi și vechi ale procesului electoral 2020, developate de presă și metehnele noi și vechi ale presei, developate de procesul electoral”, este ediția a 6-a din ciclul „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter