Pașa explică: Ce trebuie să știm despre validarea referendumului
Președintele Comunității Watchdog, Valeriu Pașa, a explicat în cadrul unui videoclip informativ cum variază numărul de alegători în funcție de alegeri și liste suplimentare și de ce validarea sau nu a referendumului se va decide cel mai probabil în dependență de participarea activă a diasporei.
Imagine simbolPașa a subliniat faptul că pentru a fi validat referendumul, este nevoie ca 1/3 dintre alegători să participe la plebiscit, iar la data de 1 septembrie, erau 2.740.172 de alegători pe lista de bază, transmite Știri.md.
„Totuși, nici ăștia 2,74 milioane de alegători nu este cifra din care se calculează prezența. La ăștia se adaugă cei care votează pe liste suplimentare. Dar nu toți cei de pe liste suplimentare. Numai acei care nu figurează și în lista de bază. Diferența se depistează foarte ușor prin intermediul sistemului electronic. Mai simplu spus, la lista de bază vor fi adăugați cei care vin să voteze fiind cu domiciliu în regiunea transnistreană, cei din diaspora care s-au scos de la evidență din Moldova și cei fără de domiciliu care se află și votează în țară”, a explicat Pașa.
Potrivit expertului, cifra din care se votează prezența încă nu este clară pentru că în 2021, la lista de bază s-au adăugat 63.597 de alegători, iar la prezidențiale în 2020 doar 26.127.
„Prezența se calculează din cei care au primit buletinul de vot și au semnat pentru aceasta, nu din voturile valabile. Respectiv, acea 1/3 pentru validarea referendumului înseamnă cel mult 966.000 de alegători. Mai este oare posibil succesul campaniei de boicotare a referendumului în așa condiții? De exemplu în primul tur în 2020 au votat 1,37 milioane de cetățeni. Igor Dodon și Renato Usatîi, care ambii acum susțin boicotul, au acumulat împreună peste 700.000 de voturi. Adică dacă toți cei care i-au votat ar boicota acum, sigur nu s-ar aduna cvorum de validare. La alegerile parlamentare au venit 1,48 milioane de alegători, iar partidele care azi susțin boicotul au adunat circa 500.000 de voturi. Adică dacă azi votanții acestora ar boicota, s-au aduna totuși 1/3, dar la limită”, spune Pașa.
Dacă referendumul va trece, în cea mai importantă lege a țării – Constituția – va fi scris că integrarea în Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al R. Moldova. Mai exact, în preambul va fi introdus următorul text:
„RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova,
DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova”.
În Constituție va fi introdus și un titlu numit „Integrarea în Uniunea Europeană”. În acest capitol se va spune că aderarea la tratatele UE se va face prin lege organică, adică prin votul a cel puțin 51 de deputați. După aderare, documentele obligatorii ale UE vor avea prioritate față de legile interne ale R. Moldova, așa precum se întâmplă în toate statele-membre ale UE.
Cele două aliniate din introducere și capitolul nou vor apărea pe buletinul de vot.
Dacă referendumul nu va trece, Constituția nu va fi modificată. Asta nu înseamnă neapărat că R. Moldova nu-și va continua parcursul european, dar un nou referendum pe aceeași temă va putea fi organizat abia peste 2 ani.