Opinie: R. Moldova trebuie să investească în securitatea națională

„Nu poate să se asigure în niciun fel securitatea cetățenilor dacă nu se investește în apărare și faptul că Republica Moldova este un stat sărac nu scuză de la investiții în apărare. Toate statele care s-au desprins fie din Pactul de la Varșovia, fie din URSS au fost sărăcite de sistemul de la Moscova. 

Cu toții am investit în apărare pentru a ne asigura că nu vom fi agresați sau pentru a diminua șansa de a fi agresați militar de alte puteri și, în special, de Moscova. Și am văzut o creștere a investițiilor în apărare începând cu anii 1990, în state precum România. 

Dacă cetățenii Republicii Moldova își pun problema pur și simplu la nivel teoretic dacă vor sau nu să adere la NATO sau să-și amplifice relațiile cu Occidentul de a accepta asistență militară va trebuie să dovedească că investește, cel puțin, 2% din bugetul național în apărare și că dincolo de elementele de stat de drept investește în modernizarea securității și apărării Republicii Moldova. 

Știm că Republica Moldova nu a făcut acest lucru în ultimii 20-30 de ani și că are foarte mult de recuperat. Republica Moldova trebuie să investească, oricum, în mod independent, în propria securitate națională și în capacitatea ei de a se autoapăra, indiferent dacă sunt agresori și dacă crește nivelul de amenințare în regiune în raport cu propria țară sau nu. 

Acest lucru va facilita și o relație mai bună cu partenerii”, a spus Iulia Joja, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi”, de la TVR Moldova, transmite Știri.md.

„Situația este istorică pentru Republica Moldova, fie luăm decizia și ne îndreptăm încet, încet spre NATO, fie cu neutralitatea pe care o avem întărim capacitățile la maximum care am putea acum să creăm parteneriate, să fim deschiși, flexibili, să gândim strategic, să înțelegem situația noastră geostrategică și acest exercițiu se întâmplă acum și în următoarele luni, în elaborarea strategiei naționale. 

Subiectul NATO și al cooperării Republicii Moldova cu NATO a fost unul tabu, doar unele partide îl foloseau pentru a atrage electoratul. Chiar dacă erau partide proeuropene se distanțau un pic, chiar dacă se coopera cu NATO se făcea tacit fără prea multă vizibilitate, dar vedem schimbarea discursului, am văzut discursul vicepremierului Nicu Popescu de la ministeriala de Externe de la București: este total diferit, s-au schimbat accentele, exact același lucru vine de la ministrul Apărării. 

NATO este cea mai puternică alianță de securitate, o alianță defensivă, alt partener ca NATO nu există și vorbim de cele mai dezvoltate țări economic, care datorită acestei umbrele de securitate au putut să se dezvolte. Calea este lungă, dar ceea ce este necesar e să fim foarte sinceri, transparenți și cu curaj să vorbim pentru că acest parteneriat nu este împotriva neutralității. Cooperarea cu alte state neutre a demonstrat pe parcursul anilor că NATO își respectă aceste angajamente”, spune Elena Mârzac, fondatoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare.

„Aceste discuții despre neutralitate abia acum au început să fie în termenii că anume există neutralitate ce îți permite să fii stat neutru, să nu aderi la blocuri politico-militare, dar, în același timp, să îți ofere posibilitatea de a prelua expertiză, experiența altor state și de a te înarma nu neapărat doar cu scopul de a ataca pe cineva sau de te apăra neapărat de un agresor extern, ci mai degrabă pentru a crea reziliență internă, structuri interne capabile să facă față unor amenințări de tip extern pentru o dezvoltare economică ulterioară. 

Atunci când definești aceste priorități de securitate și susții că vrei într-o perspectivă îndelungată sau apropiată să aderi la o astfel de structură defensivă trebuie să îndeplinești anumite criterii, iar aceste criterii de foarte multe ori se referă la măsuri anticorupție, la instituții publice reziliente, democratizarea societății pentru că și acei parteneri la care vrei tu să te aliniezi au propriile lor standarde și trebuie să aibă încredere că pe interior nu se va întâmpla nimic în sistemul politic ce să fie capabil să perturbe acel parteneriat pe care tu dorești să-l stabilești, iar acest lucru nu s-a explicat foarte clar în Republica Moldova. 

Nu poți să investești la nesfârșit în securitatea unui partener dacă acel partener nu profită de aceste oportunități și nu face nimic în a se schimba în sensul de a-și alinia nivelul de trai, de a corespunde anumitor standarde internaționale. Republica Moldova a semnat foarte multe convenții internaționale și de aici și un mesaj că Republica Moldova are nu doar drepturi, dar și obligații, inclusiv de securitate și apărare”, afirmă Angela Grămadă, președinte ESGA București.