Într-o postare pe o rețea de socializare, Munteanu menționează că acest proiect de lege reprezintă fantezii lingvistice ale socialiștilor, transmite Știri.md.

"Populism ieftin, destinat să pudreze o înfrângere rușinoasă. Am aflat cu revoltă și scârbă despre intențiile penibile ale PSRM de a ridica din nou drapelul zdrențuit a lui Șornicov, cerând de curând o revenire la bilingvismul sovietic, care nu poate decât să intensifice noi conflicte pe care PSRM ar dori eventual să le exploateze într-un amplu arsenal electoral.

Pare evident că PSRM își dorește să ne bage într-un nou război cultural - lingvistic, sperând astfel să recapete atenția sponsorilor săi de la Kremlin, cu prețul sfidării normelor și ordinii constituționale, care au creat de-a lungul ultimelor 3 decenii un model de construcție a statului pe modelul unei majorități naționale formatoare ale statului", scrie Munteanu.

Mai jois vă prezentăm argumentele deputatului:

"Curtea Constituțională a constat pe bună dreptate desuetudinea legii din 1 septembrie, 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM, în primul rând pentru că ea perpetua o realitate depășită reglementând funcționarea limbilor în cadrul unei republici sovietice și nu într-un stat independent, iar în al 2 rând, obligativitatea utilizării limbii ruse ca limbă de comunicare între națiunile din URSS, destrămat la 26 decembrie, nu mai este justificată, descriind o practică depășită de timp.

În al treilea rând, comunicarea între indivizi este rezultatul unei înțelegeri comune, care nu poate fi dictată imperativ de stat ori din numele statului, singura limbă oficială fiind limba română, limba vorbită de majoritatea covârșitoare a cetățenilor Republicii Moldova.

Inutilitatea menținerii vechii legislații cu privire la limbile vorbite din timpul RSSM este combătută și de faptul că, în acest moment, integrarea politică, economică, culturală a Republicii Moldova în spațiul comunitar european are loc prin intermediul limbii române, una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, alături de alte vehicole lingvistice redutabile: engleza, franceza, germana, italiana, spaniola, poloneza, etc. prin care cetățenii noștri se pot conecta mult mai ușor la orice programe și fonduri accesibile în statele membre ale Uniunii Europene, un vehicul efectiv de socializare și europenizare individuală.

Al 4 argument care face acțiunile PSRM inutile și absurde se sprijină pe faptul că nu există nici un stat în spațiul ex-sovietic, care să fi reușit să se dezvolte și să se integreze în Uniunea Europeană, punând la bază un model lingvistic dominat de limba rusă. Statele baltice și-au păstrat coeziunea și unitatea națională pe modelul unei integrări prudente a minorităților. Și vecinii noștri, Ucraina și Georgia, au făcut pași largi în direcția extinderii și aprofundării limbilor de circulație internațională ca mijloc de a se integra cât mai puternic în economia globală.

Evident, orice stat cu vocație de integrare europeană trebuie să ofere minorităților naționale dreptul de a-și păstra cultura, limba, diversitatea național-culturală și memoriile istorice, dar aceste politici, aliniate unor convenții și aquis-uri europene și internaționale, nu pot urmări să substituie ori să opună aceste limbi statutului limbii oficiale (de stat) – singura care poate asigura unitate și coeziune în cadrul națiunii majoritare (titulare), majoritatea căreia a dat nume construcției de stat în Republica Moldova.

În aceste condiții, eu personal calific reluarea discuțiilor despre limba rusă ca a 2 limbă de stat în RM ca pe o banală diversiune politică, în stilul și gramatica celor mai ordinare provocări, comparabile cu incitările făcute pe timpuri de Șornicov ori Senic ori alții care-au servit cu extaz șovinismului sovietic de inspirație rusească.

În cele din urmă, aceștia au ajuns să se înroleze în propaganda regimului separatist, tot așa cum o fac astăzi acești exponenți ai imperialismului rusesc. Miza electorală a proiectelor PSRM este evidentă și acest lucru face ca demersul lor să răsune și mai grotesc, populist și dușmănos față de interesul național.

Avem în acest fel demonstrația vie a unei diversiuni populiste ieftine, marca PSRM, acoliții căruia își etalează astfel egoismul politic și sclavia necamuflată față de interesele Rusiei, un actor geopolitic activ implicat în recrutarea de influență locală, de imixtiune sistematică în procesele politice și economice ale statului, care lucrează prin interpuși (proxies), capabili să trădeze cu ușurință interesul național și să sfideze ordinea constituțională a țării.

Fixând astfel diagnosticul acestei trădări, cred că devine clar că fanteziile lingvistice ale PSRM nu au cum să creeze unitate națională și trebuie să fie combătute cu toată puterea reacției cetățenești", a mai comentat Munteanu.