Aceasta am constatat în urma unei solicitări de informații expediate Agenției Servicii Publice. După alegerile parlamentare din februarie, fenomenul a dispărut, iar numerele au revenit la cele de dinaintea alegerilor.

Aceste date par să confirme unele semnale ajunse în presă, precum că alegerile ar fi fost manipulate inclusiv prin înregistrarea votanților în circumscripțiile care „contează”, transmite Știri.md cu referire la watch.cpr.md.

Săptămâna trecută, Parlamentul a votat abrogarea sistemului electoral mixt și a decis revenirea la sistemul proporțional. Fostul sistem a fost promovat și adoptat de către guvernarea Partidului Democrat, cu susținerea socialiștilor, și a fost testat în cadrul alegerilor din 24 februarie.

Una din criticile aduse sistemului mixt era modul în care au fost stabilite hotarele circumscripțiilor, astfel încât să fie diluat impactul unei comunități compacte din punct de vedere a preferințelor de vot. Totodată, o particularitate a sistemului era că în circumscripții câștiga cel care lua cele mai multe voturi (așa-zisa majoritate relativă), adică , nu exista un al doilea tur, iar un mandat de parlamentar ar fi putut fi câștigat cu un singur vot în plus față de următorul candidat pe lista preferințelor de vot. Acest lucru a dat expresiei „fiecare vot contează” un sens mult mai literal, și a ridicat mizele pentru concurenți, inspirând noi practici de manipulare. De exemplu, un candidat pe circumscripție ar fi interesat să aibă înscriși în localitățile din regiunea sa cîți mai mulți simpatizanți, iar partidele – să aibă posibilitatea de a-și „transfera” alegătorii în circumscripțiile în care trebuie. Un fel de a face asta este să schimbi informațiile despre domiciliul sau reședința persoanelor în registrele statului.

Am hotărât să verificăm anumite informații cu referire la două circumscripții: Anenii Noi (Nr. 34) și Nisporeni-Strășeni (NR. 17) și am expediat o solicitare de informații la Agenția Servicii Publice pentru a vedea numărul de persoane care și-au stabilit viza de reședință sau domiciliul în una din localitățile acestor circumscripții. Am cerut informația pentru fiecare lună în parte, pentru anii 2016, 2017, 2018 și primele cinci luni din 2019.

În așa mod, am putut stabili că în unele localități numărul persoanelor care și-au stabilit domiciliul sau reședința a crescut brusc în ianuarie și/sau februarie, în unele cazuri depășind de 40 de ori media lunară valabilă pentru trei ani precedenți alegerilor.

Deși în preajma alegerilor e normal să existe persoane sau familii care să se ocupe de astfel de proceduri birocratice care să le permită să voteze într-o anumită localitate, este dubios că înainte de alegeri, în anumite localități rurale, tocmai câte 30, 40, 70 sau 90 de persoane să vrea să o facă.

Aceste creșteri bruște sunt cu atât mai dubioase, cu cât acest fenomen nu s-a întâmplat înainte de alegerile prezidențiale din toamna 2016. În lunile octombrie și noiembrie 2016, în niciuna din localități nu a crescut brusc numărul persoanelor dornice de a-și stabili domiciliul sau viza de reședință.

Pentru a face un exemplu, în comuna Geamăna (Anenii Noi), în mod obișnuit, în fiecare lună câte o persoană sau câte două își stabilesc domiciliul sau viza de reședință. În luna ianuarie 2019, însă, tocmai 62 persoane au făcut-o oficial. Media lunară pentru cei trei ani precedenți, pentru comuna Geamăna, este de 1,64 persoane, iar numărul din ianuarie 2019 reprezintă o creștere de 38 de ori. Coincidență sau nu, candidatul PD, Alexandru Jizdan este născut în această localitate.

Un alt exemplu este s. Varnița, acolo unde în luna ianuarie 2019 doar o persoană și-a înscris domiciliul sau viza de reședință, în luna februarie 2019 tocmai 92 de persoane au luat aceeași decizie. Potrivit informațiilor de pe site-ul CEC, în cele două secții de vot din această localitate, diferența de voturi dintre candidatul PD (Alexandru Jizdan) și candidatul PSRM (Alexandru Mațarin) a fost de doar 126 de voturi. Pentru o comparație cu perioada alegerilor prezidențiale din 2016, în luna noiembrie 2016 nicio persoană nu și-a stabilit în Varnița domiciliul sau viza de reședință, iar în luna octombrie 2016 – doar 9 persoane.

În circumscripția Nisporeni, comuna Iurceni, în luna februarie, tocmai 37 persoane și-au stabilit domiciliul sau reședința, cu o creștere de 42 de ori față de media lunară anterioară. Pentru comparație, în altă localitate din aceeași circumscripție, în comuna Grozești, satul de naștere a fostului lider democrat, numărul este de doar 5 persoane.

În urma analizei tabelului care ne-a fost transmis de către Agenția Servicii Publice (ASP) și a acestor creșteri bruște înregistrate în lunile ianuarie și februarie în câteva localități din cele două circumscripții, am expediat instituției o petiție prin care am solicitat verificarea temeiurilor juridice luate în considerare de către angajații responsabili de procesarea cererilor de stabilire/modificare a domiciliului sau a vizei de reședință.

Ne-am propus să verificăm dacă cererile depuse au fost însoțite de documentele necesare și dacă schimbările de domiciliu și/sau reședință au fost legale. Nu excludem că acesta ar fi putut fi unul din mecanismele utilizate pentru a manipula rezultatele finale per circumscripție, acolo unde miza era deosebit de mare pentru voturile uninominale. De asemenea, dorim să verificăm dacă numărul deosebit de mare de înregistrare a domiciliului /reședinței a vizat una și aceeași adresă sau adrese multiple.

Totodată, ținem să remarcăm deschiderea manifestată de colaboratorii Agenției Servicii Publice în furnizarea informațiilor solicitate și a unei atitudini mai mult decât binevoitoare în legătură cu o solicitare de informații pentru al cărei răspuns a fost nevoie de un efort considerabil.

Încurajăm cetățenii să expedieze solicitări de informații și să monitorizeze constant activitatea instituțiilor statului sau a funcționarilor acestora.

Articolele și informațiile sunt publicate în cadrul proiectelor “Transparency, Access to Information and Personal Data Protection: Striking a Balance”, finanțat de Ambasada Finlandei la București și implementat în perioada iunie 2017 – martie 2018 și “A More Honest Government: Advancing Access to Information Standards in Moldova “, finanțat de National Endowment for Democracy și implementat în perioada septembrie 2018 – septembrie 2019.

Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă poziția oficială a instituțiilor finanțatoare.