Mandatul directorului Centrului pentru Comunicare Strategică ar putea fi limitat la patru ani

Participanții la discuții au reiterat că proiectul de lege, votat în prima lectură de Parlament, nu prevede clar, în forma sa actuală, durata mandatului pentru directorul Centrului, ceea ce contravine practicilor generale aplicate funcționarilor publici cu statut special, care, potrivit legii, au un mandat de patru ani, transmite Știri.md, cu referire la moldova1.md.

„Anterior, Centrul era condus de un director numit în funcție de Parlament, la propunerea președintelui Republicii Moldova, pe un termen de cinci ani. Acum, conform proiectului de lege, Centrul este condus de un director numit în funcție și eliberat din funcție de către președinte, fără stabilirea oricărui termen sau a unui mandat pentru funcționarea acestui director. (...) Organizația noastră consideră că este oportun de a include o normă în cadrul prezentului proiect de lege, în care se spune expres că mandatul conducerii centrului va fi în concordanță cu această lege și va fi nu mai mult de patru ani”, a remarcat reprezentanta Amnesty International Moldova, Cristina Snegur.

Președintele Comisiei parlamentare, Lilian Carp, a susținut ideea stabilirii unui mandat clar, argumentând că o durată limitată ar contribui la claritate și stabilitate instituțională.

„Propunerea este una corectă, trebuie să fie pe un termen de patru ani. Eu aș merge și după logică, în contextul în care face parte din arhitectura securității statului, ca acesta să fie corelat cu mandatul președintelui. Președintele poate să schimbe, pe parcursul a patru ani, unul, doi directori. Atunci când vine un alt președinte, poate avea o altă viziune despre modalitatea în care trebuie să funcționeze”, a menționat, la audierile publice, deputatul Lilian Carp.

Propunerea a fost susținută și de reprezentanții Ministerului Justiției, care recomandă clarificarea unor elemente esențiale ale proiectului, inclusiv a duratei mandatului.

Secretarul de stat, Stanislav Copețchi, a atras atenția asupra mai multor neconcordanțe identificate în proiectul de lege, printre care statutul acestui organ – aflat în subordinea președintelui, dar descris și ca autoritate publică autonomă; definirea conceptului de „informații sensibile pentru securitate” în raport cu Legea privind secretul de stat, dar și lipsa unor clarificări privind componența și rolul Consiliului Consultativ pe lângă CCSCD.

„Considerăm că trebuie clarificată componența numerică a Consiliului, în condițiile în care această calitate de membru presupune participare voluntară. În condițiile în care se dorește ca acest Consiliu să fie funcțional și eficient și pentru a nu amplifica incertitudinile privind caracterul său lucrativ, este necesară clarificarea acestui aspect. De asemenea, am considerat că merită atenție și exprimarea unei îngrijorări legate de componența Consiliului, în ceea ce privește reprezentanții partenerilor strategici de dezvoltare. În condițiile în care membrii Consiliului ar putea avea acces la informații atribuite ca secret de stat, trebuie, probabil, reflectat asupra acestui aspect”, a conchis secretarul de stat.

Amintim că Parlamentul a aprobat, pe 11 iunie curent, un proiect de lege în prima lectură, potrivit căruia Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării va trece din subordinea Legislativului în cea a Președintelui Republicii Moldova și va fi redenumit în Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării. Autorii inițiativei, un grup de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate, susțin că măsura este esențială pentru apărarea spațiului informațional împotriva influențelor rusești.

Potrivit noilor modificări, directorul centrului va deveni membru al Consiliului Suprem de Securitate și va fi numit de președinte, iar instituția își va concentra eforturile în domeniul contracarării dezinformării prin prevenirea și educația publicului.

Proiectul a fost criticat dur de opoziție, care a acuzat „risipă de bani publici”, „lipsă de transparență” și încercări de consolidare a „controlului politic” asupra instituțiilor statului.