Harunjen, gata să prezinte Parlamentului raportul companiei Kroll

Potrivit Infotag, despre aceasta el a declarat joi seara, la o emisiune TV, transmite Știri.md.

"Raportul nu se publică pentru că nu există permisiunea din partea companiei Kroll. Ceea ce trebuie să facem noi astăzi este să cerem acordul. 

Noi am propus deja Băncii Naţionale, fiindcă avem solicitare din partea Preşedintelui ţării de a prezenta acest raport, şi atunci noi, ca să nu fim bănuiţi că ascundem ceva sau nu vrem să aducem lumină pe acest raport, am propus BNM să intre în discuţii cu compania şi să ceară permisiunea pentru publicarea lui. 

Raportul Kroll inevitabil va fi pus pe masa comisiei parlamentare şi atunci deputaţii vor decide care nume să le dea. Dacă raportul va fi publicat vreodată, societatea probabil va fi şocată de informaţia care se conţine în acesta", a declarat Procurorul general.

În acelaşi timp, el afirmă că nu a citit acest raport, cu doar a vorbit cu procurorii pe acest subiect. De aceea, Harunjen susţine că nu ştie dacă există în raport noi nume din fosta conducere a Moldovei.

Procurorul general a declarat că nu este mulţumit de cum se desfăşoară investigarea furtului miliardului.

"Furtul miliardului nu este o faptă care s-a săvârşit într-o zi, ci ani de zile. În acest dosar au fost implicate sute de bănci de peste hotare, banii au parcurs căi prin care o parte din ei au ajuns în zone off-shore. 

Însăşi investigaţia a fost împărţită pe perioade: perioada de administrare a băncii, perioada în care s-au schimbat conducătorii băncii, avem investigaţii în privinţa factorilor de decizie din mai multe ministere şi agenţii de stat, care, într-un fel sau altul, au neglijat unele chestiuni care s-au întâmplat", a declarat Harunjen.

Potrivit lui, în schemele criminale care au vizat furtul miliardului există foarte multe părţi, foarte mulţi participanţi - firme din Federaţia Rusă, sute de bănci de peste hotare, banii au parcurs căi complicate cu implicarea zonelor off-shore.

"Nu poţi investiga asemenea infracţiuni stând în Moldova. S-au înaintat cereri de comisii rogatorii, la o parte a venit răspuns, la alta nu. Unele ţări au iniţiat propriile investigaţii, pentru că au calificat acţiunile care s-au produs pe teritoriul lor drept infracţiuni fie de spălare de bani, fie de sustragere", a spus Eduard Harunjen.