Deci, în pofida unor informații, inclusiv din partea angajaților băncilor respective privind riscurile de creditare a anumitor agenți economici și expunerile riscante pentru bănci, managementul acestor bănci, în particular de la BEM, a luat decizii de acordare a acestor credite care ulterior s-au transformat în această delapidare enormă”, comentează economistul Sergiu Gaibu într-un interviu pentru Europa Liberă, transmite Știri.md.

A doua concluzie: în iunie 2018 a fost emis un document de către Procuratura R. Moldova în ceea ce privește strategia de recuperare a acestor bani și în această strategie se inducea indirect ideea că furturile date au avut loc pe o perioadă foarte lungă de timp.

Iată în raportul acesta Kroll 2 se arată destul de clar că grupul Șor în total, în perioada 2012-2014, a obținut credite în valoare de 2,9 miliarde de dolari, dintre care în 2014 - peste 2 miliarde și concret în noiembrie 2014 - aproape 2 miliarde de dolari. Deci, grosul creditării a fost efectuat în noiembrie 2014.

„Din aceste aproape 2 miliarde, 1,8 miliarde au fost acordare către 7 companii care fac parte din grupul Șor.

Deci este clar, este evident că a fost o fraudă masivă, anume în perioada aceasta noiembrie 2014, cu anumite încrengături, cu încercarea de a ascunde aceste fonduri cu anumite operațiuni, iarăși, descrise foarte detaliat în acest raport, acele operaţiuni switch - adică un schimb de credite de la o bancă la alta cu anumite operațiuni de înregistrări false în contabilitate cum ar fi overdraft-ul la Privatbank, de care Privatbank nu cunoștea și alte operațiuni care sunt indicate destul de clar și arată (şi sunt indici foarte clari în raport) că în noiembrie 2014 s-a produs o operațiune de furt a banilor de proporții, cu implicarea grupului Șor.”

„Trebuie să fie făcută o analiză foarte detaliată. Iată, de exemplu, din acești 1,8 miliarde care au fost eliberate la aceste 7 companii, de facto (și în cadrul raportului este făcută o analiză la subiectul respectiv) cca 900 de milioane au fost eliberate inițial la Banca de Economii, după care alte 900 de milioane au fost acordare în Banca Socială pentru a achita creditele la Banca de Economii.

Deci, efectiv a fost un volum de operațiuni mai mare, dar de stingere reciprocă a creditelor, pentru ascunderea naturii acestor operațiuni și transferul acestor datorii de la o instituție bancară la altă, de aceea după cum arată schema preventivă, fiindcă iarăși este foarte complicat de spus - deci, iată, aceste 900 de milioane de dolari care au mers ca switch între două bănci, adică transferul de credit de la o bancă la alta, prin intermediul conturilor Privatbank preponderent, deci aceste 900 de milioane aparent sunt acelea care au fost acordate la companii din grupul Șor şi care ulterior au plecat peste hotare”, a finalizat expertul economic.

Știri.md amintește că Comisia parlamentară de anchetă privind frauda bancară a făcut public raportul Kroll 2.

Raportul primit de Comisie și făcut public nu conține lista persoanelor implicate în frauda bancară, însă conține detalii despre cum a dispărut din sistemul bancar din R. Moldova un miliard de dolari SUA.