Potrivit deputatului, este nevoie de investigarea acțiunilor și inacțiunilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Procuraturii Generale (PG), Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Centrului Național Anticorupție (CNA), dar și a altor instituții cheie din stat, transmite Știri.md cu referire la cotidianul.md.

„Am auzit numele unor figuranți centrali în această fraudă de proporții. Eu cred însă că raportul trebuie să evalueze și răspunderea unor instituții de stat în această fraudă.

Cum s-au făcut complice anumite instituții prin pactizarea cu interesele frauduloase? Care-i vinovăția acestor instituții, cum este BNM, Procuratura, SIS, CNA, ce efecte urmează?

De ce nu a lucrat supravegherea stabilită prin lege? Un răspuns scurt care se cere din partea noastră este că BNM a fost parte din jaful pus la cale de un grup criminal.

Fracțiunea PPDA consideră că Raportul Comisiei de anchetă parlamentară trebuie să evalueze rolul acestor instituții și să aplice sancțiuni”, a declarat Munteanu după prezentarea raportului de către președintele Comisiei de anchetă, Alexandru Slusari.

Munteanu apreciază că, raportul Comisiei arată fără tăgadă faptul că însăși decizia de a oferi garanții de stat a pornit de la o diversiune și anume că unii politicieni au cerut apărarea micilor deponenți bancari, dar au promovat interesul grupurilor infracționale.

„Din 3 milioane de conturi bancare deschise în cele 3 bănci fraudate, 95% din conturi erau depozite de până la 6.000 lei, în total circa 300 milioane de lei.

Era obligația statului să restituie acestora, în primul rând, banii depuși, conform legii. Restul de 5% erau deponenți cu depozite de până la 100.00 lei, circa 2 miliarde de lei. Cu un efort minim, Fondul de garantare a depozitelor putea acoperi aceste riscuri la timpul potrivit, fără mari probleme.

Restul de 0.5% din deponenți (circa 8.000 persoane) dețineau 4,5 miliarde de lei, iar în cazul lor, statul ar fi trebuie să garanteze depozitele numai după o justificare și evaluare corespunzătoare, ceea ce nu s-a întâmplat.

Mai departe, însă, 6 miliarde de lei au fost date ca în codrul verde unor agenți economici, care-și țineau conturile corporative și pentru care statul în general nu avea nici o obligație.

A fost o crimă organizată de preluare a banilor statului. Mai mult, această crimă s-a produs prin ”asumare de răspundere”, evitându-se mecanismele constituționale de supraveghere parlamentară”, a comentat Munteanu de la tribuna Parlamentului.

Deputatul este de părere că ancheta parlamentară nu poate fi încheiată cu adoptarea unei simple hotărâri de Parlament la un simplu raport în plen.

Astfel, în opinia acestuia, Parlamentul are obligația să asigure executarea legilor, care include și monitorizarea tragerii la răspundere a tuturor celor implicați în frauda bancară.

„Astăzi sunt deschise 197 cauze penale pe acest caz și circa 3 miliarde de lei sechestre aplicate, dar noi trebuie să ne asigurăm că cei responsabili vor plăti, iar banii vor fi recuperați. În al doilea rând, eu cred că lustrația din justiție va începe cu lustrația sistemului administrației de stat.

Atunci când cei care au manipulat și au furat acești bani vor plăti fără excepție, și justiția va începe să livreze rezultate.

Vedeți cumva un paradox – eu nu-l văd. Propun să abordăm la modul serios confiscarea averilor tuturor celor implicați în frauda bancară”, a spus deputatul.

Conform acestuia, la 30 august 2019 erau raportate 2.33 miliarde de lei încasări bănești de la data retragerii licențelor deținute de Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, dar nici un ban nu a fost restituit până astăzi de la banii scoși din Republica Moldova în străinătate.

„Lichidarea activelor nu înseamnă recuperarea banilor, iar statul trebuie să garanteze recuperarea obligatorie a banilor furați. În sfârșit.

Trebuie să aducem aprecieri tuturor oamenilor curajoși care au ieșit în stradă în 2015, cei care au demascat crimele legate de frauda bancară.

Printre ei, Andrei Năstase a fost unul dintre politicienii care-au cerut în 2015 investigarea fraudelor bancare, care-au furnizat dovezi și documente de natură să clarifice ancheta penală, a făcut conexiuni directe între frauda bancară și laundromatul rusesc.

Nimic însă nu a putut clinti din loc Procuratura Anticorupție și alte instituții ale statului capturat pentru că hoții și grupurile infracționale erau la telecomanda tuturor deciziilor în stat”, a mai spus Igor Munteanu.