Expert: Noua lege a securității naționale oferă CSS atribuții de intervenție rapidă

Potrivit acestuia, noile modificări ar oferi practic atribuții suplimentare președintelui Republicii Moldova, sub autoritatea căruia se organizează și convoacă acest consiliu, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

„Acesta ar putea deveni o pârghie suplimentară pentru a depăși eventualele blocaje instituționale și pentru a determina instituțiile sau factorii de decizie să acționeze mai ferm în anumite circumstanțe. În același timp, CSS va consolida puterile președintelui prin acest Consiliu de Securitate, care ar putea avea competențe mai largi. Aceste decizii ar putea deveni obligatorii în cazul în care vor fi aprobate de Parlament în forma actuală a proiectului”, a declarat expertul.

Parlamentul trebuie să monitorizeze atribuțiile suplimentare ale Consiliului Suprem de Securitate pentru a evita posibile abuzuri, subliniază Pavel Horea. Este important ca puterea legislativă să-și mențină pârghiile de control, chiar și asupra instituțiilor care nu se află sub jurisdicția sa directă, a adăugat expertul.

„Miniștrii pot fi chemați în Parlament pentru a prezenta un raport de activitate al acestora sau, evident, pot veni și acele instituții care se află în subordine pentru a permite efectuarea acelui control. În rest, sunt instituții care au cadrul lor legislativ și care reacționează, cum ar fi SIS-ul, CNA-ul, dar și Ministerul Apărării, și alte instituții care sunt vizate, care participă și care contribuie în cadrul Consiliului”, a menționat expertul.

Consiliul Suprem de Securitate (CSS), prezidat de șefa statului, Maia Sandu, ar putea căpăta atribuții extinse, devenind organ central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale, cu competențe executive și de control. Prevederile apar într-un proiect de lege elaborat de deputatul PAS Lilian Carp, care urmează să fie supus consultărilor publice.

Potrivit inițiativei legislative, deciziile CSS ar deveni obligatorii pentru autoritățile publice, iar nerespectarea acestora – sau obstrucționarea lor – ar urma să fie pedepsită penal. Sancțiunile ar putea ajunge până la cinci ani de închisoare.

Textul propus include o nouă definiție a amenințărilor hibride și extinde instrumentele prin care statul poate interveni în situații de risc, inclusiv prin colaborare extinsă între instituții.

Proiectul a fost prezentat public marți, 7 mai.