1041
2
DW: Discursul lui Igor Dodon la ONU, o enigmă care îngrijorează
1041
2

Premierul Maia Sandu tocmai a revenit de la Washington, iar președintele Igor Dodon pleacă în SUA. Președintele moldovean se pregătește să vorbească, de la tribuna ONU, despre „politica externă echilibrată” a Moldovei.

În cadrul vizitei de săptămâna trecută în SUA, premierul Maia Sandu a solicitat FBI să înghețe proprietățile oligarhului Vlad Plahotniuc din SUA, pentru a nu fi înstrăinate, acestea urmând a fi ulterior confiscate în contul prejudiciilor aduse de acesta Republicii Moldova în perioada în care a controlat Guvernul și celelalte instituții ale statului (sfârșitul lui 2016 – iunie 2019), transmite Știri.md cu referire la dw.com.

Maia Sandu: Cooperarea cu SUA în domeniile apărării și securității este o prioritate strategică pentru Moldova

Maia Sandu a mai spus că a discutat cu oficialii americani și despre situația din regiunea transnistreană, premierul moldovean insistând ca SUA să participe la procesul de lichidare a munițiilor sovietice stocate la Cobasna (regiunea transnistreană). 

Demersul premierului Sandu vine la scurt timp după ce Federația Rusă și-a exprimat disponibilitatea de a relua casarea și evacuarea armamentului din Transnistria. 

„Această vizită denotă dorința de a valorifica la maxim relația de parteneriat între SUA și Moldova. Am dat asigurări că Executivul de la Chișinău este determinat să restabilească procesele democratice, să consolideze instituțiile și să demonteze sistemul creat de fostul regim. 

(...) De asemenea, am subliniat că integrarea în UE rămâne obiectivul de bază al Executivului, iar cooperarea cu SUA în mai multe domenii, inclusiv în sectorul apărării și securității, este o prioritate strategică pentru Moldova”, a spus Maia Sandu. 

Ea a precizat că a primit asigurări că SUA vor analiza cererea autorităților moldovene de a contribui la investigarea furtului bancar și a schemelor de spălare a banilor aplicate în anii precedenți.

Anunțul privind participarea președintelui pro-rus Igor Dodon, cu un discurs, la cea de-a 74-a sesiune a Adunarii Generale a ONU a generat critici la Chișinău la adresa ministrului de Externe și a premierului moldovean. 

Aceștia au fost acuzați de unii lideri de opinie că i-au cedat lui Dodon inițiativa în ceea ce privește politica externă a statului și că, astfel, pun în pericol parcursul european al țării. 

Pentru a tempera spiritele, șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, a precizat, în cadrul unei emisiuni televizate, că Igor Dodon va rosti, de la tribuna ONU, un discurs coordonat cu Ministerul de Externe. 

Potrivit lui, „președintele Dodon merge la Adunarea Generală a Națiunilor Unite ca reprezentant al țării, iar mesajul pe care îl va transmite trebuie să reprezinte interesul comun al cetățenilor”.

Riscurile percepției de către Igor Dodon a „politicii externe echilibrate”

Analiștii politici de la Chișinău au sesizat însă că, în ultima vreme, Igor Dodon nu ratează nicio ocazie să propulseze ideea unei „politici externe echilibrate” – adică în detrimentul unei conexiuni plenare a țării la principiile și mecanismele de funcționare ale UE.

„Consider această vizită ca fiind una din cele mai importante întreprinse în anul curent în vederea promovării politicii externe echilibrate”, a menționat Dodon înainte de a pleca spre New York.

„Evenimentul-cheie este discursul pe care îl voi rosti de la tribuna Adunării Generale a ONU. Voi vorbi despre problemele și realizările Republicii Moldova, despre particularitățile politicii interne și externe și despre perspectivele soluționării conflictului transnistrean”, a mai spus Igor Dodon.

De asemenea, președintele moldovean a anunțat că are planificate întrevederi bilaterale cu mai mulți lideri din străinătate și cu reprezentanți ai conducerii americane, precum și cu „influente cercuri evreiești” și oameni de afaceri.

Detalii relevante care trădează substratul unei probabile conspirații Putin-Dodon 

În  iulie 2019, Igor Dodon a avut o întrevedere cu subsecretarul de stat pentru afaceri politice al SUA, David Hale. 

Președintele moldovean i-a vorbit despre dorința Chișinăului de a promova o „politică externă echilibrată în baza intereselor sale naționale”, dar a mai cerut ca „Statele Unite să sprijine eforturile Republicii Moldova ca statutul de neutralitate permanentă să-i fie recunoscut internațional” – un deziderat asupra căruia Dodon a insistat recent și la NATO, în cadrul întrevederii cu Jens Stoltenberg.

Igor Dodon și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg la Bruxelles

În noiembrie 2016, după ce a fost ales președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon a pledat pentru renegocierea Acordului de Asociere cu UE, iar la începutul lunii aprilie 2017, ocolind forul legislativ de la Chișinău, el a semnat un memorandum cu Uniunea Eurasiatică patronată de Rusia. 

În februarie 2018,într-un interviu pentru DW, Igor Dodon a reconfirmat necesitatea revizuirii unor „aspecte economice” din Acordul de Asociere încheiat cu UE. 

Poziția sa s-a schimbat însă în favoarea Acordului de Asociere cu UE, după luna iunie 2019, când Partidul Socialiștilor (al cărui lider de facto este Dodon) și blocul pro-european ACUM (lideri Maia Sandu și Andrei Năstase) s-au aliat contra oligarhului Plahotniuc și l-au debarcat de la putere la limita unei lovituri de stat.

Se pare însă că între blocul ACUM și Igor Dodon nu există niciun fel de „armonie” politică, până acum PSRM și președintele Dodon reușind, în câteva rânduri, să-și fenteze partenerii de coaliție. 

Înainte de a zbura în SUA, el a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că, „dacă socialiștii ar dori, ar crea singuri majoritate parlamentară timp de o săptămână” – o declarație care a rămas oficial fără o reacție a liderilor blocului ACUM. 

Neoficial însă, fruntașii blocului ACUM susțin că Dodon nu are niciun interes să-și asume guvernarea, în condițiile debandadei și corupției devastatoare lăsate de fosta guvernare și mai ales în pragul unei ierni în care aprovizionarea cu gaze este incertă din cauza sistării tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, de la 1 ianuarie 2020.