Potrivit lui Slusari, așa-numita „republică transnistreană” se confruntă cu întârzieri la plata salariilor și o criză valutară care, pentru moment, se resimte în special pe piața fără numerar. Holdingul „Sheriff”, principalul actor economic din regiune, aduce tot mai puține mărfuri și refuză să schimbe valută forte pe ruble transnistrene. Din acest motiv, tot mai mulți locuitori se aprovizionează de pe malul drept al Nistrului, transmite Știri.md.

„Presupun că undeva peste două săptămâni se va atesta și un deficit al valutei în numerar”, susține Slusari.

Un alt semn al degradării economice este criza de la Centrala electrică de la Cuciurgan (MGRES), care, potrivit lui Slusari, a funcționat în pierdere timp de jumătate de an după ce malul drept al Nistrului a încetat să mai procure energie electrică de la MGRES. Tarifele interne nu acoperă costurile de producție, iar promisiunea administrației separatiste de a acoperi pierderile din buget este, în opinia sa, „utopică”.

Situația ar fi și mai gravă după ce o persoană din anturajul liderului de facto al regiunii, Victor Gușan, care gestiona operațiunile bancare ale holdingului Sheriff, ar fi fugit din regiune.

„Șobolanii părăsesc corabia scufundată”, afirmă Slusari, adăugând că urmează o ședință a așa-numitului Consiliu de Securitate de la Tiraspol, care ar putea decide soarta regiunii.

„Pentru mine este cert că, dacă până la 1 septembrie regiunea separatistă nu obține ajutor extern, urmează colapsul financiar al acestui stat artificial, care 34 de ani s-a parazitat pe gazul gratuit în volume enorme și pe scheme de contrabandă, implementate în comun de un grup îngust de indivizi de pe ambele maluri ale Nistrului”, afirmă Alexandru Slusari.

El atenționează autoritățile de la Chișinău că o eventuală destrămare a enclavei transnistrene ar putea fi instrumentalizată de Federația Rusă pentru a destabiliza Republica Moldova pe plan social, economic, politic și chiar militar.

„Ultimele declarații ale așa-zisului MGB nu cred că sunt întâmplătoare”, conchide Slusari.

De notat că starea de urgență în economie, introdusă din cauza reducerii și sistării aprovizionării cu gaze naturale, este în vigoare în regiunea transnistreană încă din 11 decembrie 2024. Aceasta a fost deja prelungită deja de șase ori, ultima prelungire intrând în vigoare pe 11 iunie.

Autorităţile de acolo estimează că, din cauza crizei energetice, în acest an, economia regiunii se va prăbuşi cu circa 40% şi nu există premise să îşi revină în anul viitor.