Domeniile vizate de aceste condiții sunt: justiția, combaterea corupției și crimei organizate, deoligarhizarea, reforma administrației publice și a serviciilor publice, managementul finanțelor publice, consolidarea rolului societății civile în procesele decizionale și protejarea drepturilor omului, transmite Știri.md cu referire la Europa Liberă.

Pentru a îndeplini condițiile, autoritățile moldovene au elaborat un plan de acțiuni care descrie ce măsuri concrete și în ce termene ar urma să fie realizate în fiecare din aceste domenii. Potrivit documentului, termenul de scadență pentru cele mai multe dintre măsuri este decembrie 2022, când Comisia Europeană ar urma să facă o primă evaluare a progresului R. Moldova în îndeplinirea condițiilor. Ultimele măsuri, planificate până în iunie 2023, țin de angajamentele de deoligarhizare, de combatere a criminalității organizate și spălării banilor, precum și de implicarea societății civile în procesele decizionale.

Europa Liberă a analizat condiționalitățile Comisiei Europene cu Mihai Mogîldea, directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene. Potrivit expertului, cele mai stringente, dar și problematic de realizat în termenii stabiliți, sunt condițiile legate de reforma justiției, combaterea corupției și deoligarhizare.

Dosare de rezonanță, nu doar legi anticorupție

Principala etapă a reformei justiției - procedura (pre-vetting) de evaluare și de numire a membrilor organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (CSM și CSP) – ar putea fi tergiversată. „Aici ne-am putea confrunta cu unele amânări, unele rețineri din cauza unor eventuale contestări în instanțe din partea persoanelor vizate în acest proces de evaluare sau din cauza unor probleme la nivel instituțional ce țin de activitatea comisiilor de evaluare”, crede Mihai Mogîldea.

La capitolul combaterea corupției, UE nu se așteaptă doar la îmbunătățiri legislative, ci și la progrese pe dosare de rezonanță. „UE vrea să vadă niște instituții funcționale, la nivelul CNA și mai ales al Procuraturii Anticorupție, care sunt gata să livreze rezultate vizibile, pe dosare notorii, de corupție mare. Aici există loc de progres. Mă aștept ca investigarea cazurilor de notorietate care implică recuperarea activelor și a banilor în bugetul național să producă anumite rezultate în următorul an de zile”, afirmă expertul.

Analistul consideră că procesul de deoligarhizare ar trebui să vizeze prioritar instituțiile din justiție, în special procuratura și sistemul judecătoresc, unde „se mai păstrează reminiscențe ale regimurilor oligarhice”. „Totodată, există o problemă ce ține de administrarea unor întreprinderi de stat care au fost aduse în pragul falimentului prin decizii controversate luate de persoane apropiate oligarhilor și cleptocraților din R. Moldova. Cazuri de influență malignă au existat și există în continuare, iar persoanele responsabile fie au fugit din țară, fie nu se află la ora actuală în pușcărie”, explică Mogîldea.

Puterea are mână liberă la reforme

El observă că, în general, cele nouă condiții se pliază pe programul guvernamental al partidului de la putere, PAS. Multe dintre măsuri țin de modificări legislative și de aprobări de legi, strategii, regulamente și documente de politici. Teoretic, deci, majoritatea parlamentară și guvernul nu ar trebui să întâmpine dificultăți pentru a le realiza. UE va atrage însă o atenție sporită la transparență și implicarea societății civile în procesul decizional, susține expertul.

„La acest capitol avem o problemă sistemică de mai mulți ani. Participarea societății civile rămâne limitată. Consultarea acesteia se întâmplă fie într-un cadru limitat, fie deloc. UE a cerut implicarea activă a societății civile, inclusiv prin reglementări la nivel legislativ, prin platforme care trebuie nu doar constituite, dar să fie funcționale. Mă aștept ca guvernarea să depună aici eforturi mai susținute. În caz contrar, evaluarea UE pe această condiționalitate s-ar putea să fie negativă”, explică Mogîldea.

Un an preelectoral, marcat de război

Expertul mai afirmă că termenul de un an pe care și l-a propus guvernarea pentru a îndeplini toate condițiile este unul ambițios, dar oarecum justificat, dat fiind faptul că 2023 este un an electoral. „Guvernarea are la dispoziție un an de implicare și de capacitate de a acționa la turații maxime, pentru că în lunile august, septembrie anul viitor intrăm în febra alegerilor locale generale care, din punct de vedere politic, solicită eforturi din partea clasei politice”, spune analistul.

Mihai Mogîldea mai precizează că ritmul guvernării va depinde și de evoluțiile războiului din Ucraina, dar mai ales de situația politică internă, având în vedere amenințările opoziției că va fi o toamnă politică fierbinte, cu proteste stradale. „Dacă, totuși, se reușește îndeplinirea consecventă a planului de acțiuni până în vara anului viitor, negocierile de aderare ar putea începe în 2024”, punctează vicedirectorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene.

Negocierile propriu-zise pentru aderarea la Uniunea Europeană se vor duce pe capitole, pe sectoare ale economiei. Ele pot dura ani sau chiar decenii și pot fi blocate pe un termen nedefinit, la cererea uneia sau alteia din țările membre.