main logo
557

Chişinăul vrea să coordoneze ajutorul extern pentru regiunea transnistreană

Guvernul vrea ca proiectele de finanţare care vin de la donatorii externi pentru susţinerea populaţiei din regiunea transnistreană să fie coordonate cu autorităţile de la Chişinău.

Chişinău: Coordonarea ajutorului extern pentru regiunea transnistreană

Începând din anul 2015, în stânga Nistrului au fost realizate proiecte în valoare de peste 45 milioane de euro, cu ajutorul financiar al partenerilor externi, iar cel mai mare donator este Uniunea Europeană (UE). Până acum, UE a oferit direct sprijin financiar comunităților din regiunea transnistreană. Doar într-un singur an, o serie de proiecte au fost implementate direct de către UE prin intermediul PNUD: au fost renovate gradinițele din satele Țâbuleuca și Ternăuca, centrele sportive din Parcani și Grigoriopol, iar în satul Bator a fost construită din temelii o cantină pentru elevi.

În regiunea transnistreană sunt implementate programe şi de către Guvernul Moldovei. Doar în anul 2018 autorităţile de la Chişinău au alocat 15 milioane de lei, echivalentul a 750 de mii de euro, se spune într-un comunicat al Guvernului care anunţă că miercuri, 18 aprilie, Comisia guvernamentală pentru reintegrarea ţării a discutat ultimele evoluţii prinvind reglementarea conflictului transnistrean şi subiectele actuale de pe agenda procesului de negocieri.

Întrebat de ZdG cât de realizabilă este dorinţa autorităţilor centrale ale R. Moldova, analistul politic Oazu Nantoi opinează: „Toate acţiunile îndreptate spre populaţia acestei regiuni şi responsabilitatea pentru rezultatul acestor acţiuni trebuie să fie coordonate şi asumate de către guvernarea de la Chişinău. Avem o inegalitate strigătoare la cer: Guvernul vrea să coordoneze aceste acţiuni şi este normal, dar totodată Moldova, în pofida faptului că acest conflict există încă dinainte de proclamarea independenţei Republicii Moldova, nu are o strategie naţională de soluţionare a conflictului. Dacă tu vrei să coordonezi atunci în baza cărui concept, în baza cărei idei: a memorandumului din 18 mai 1997 care presupune un stat comun, sau stat unitar, sau federalizarea propusă de un oricare Igor Dodon etc? Aici, pe de o parte e bine ca Guvernul să fie la curent şi să se implice acolo unde nu este de acord, iar pe de altă parte e dezastru că statul dominează pe ocuparea acestei probleme. Această problemă a devenit un business regional, legal”.

Referitor la faptul că UE oferă bani regiunii transnistrene fără a coordona ajutorul financiar cu autorităţile de la Chişinău, Oazu Nantoi susține că este vorba despre încrederea în factorii de conducere.

„UE prin intermediul PNUD-ului a donat peste 200 milioane de euro pentru măsurile de consolidare a încrederii. Aceşti bani au fost irosiţi graţie faptului că Chişinăul a acceptat schema eronată de percepere a conflictului transnistrean. Chipurile e nevoie de consolidarea încrederii dintre contrabandiştii de pe ambele maluri ale Nistrului. Aceşti bani au fost irosiţi în vânt fără ca să aproprie soluţionarea politică a acestei probleme. Aici eu nu am ce să le reproşez donatorilor externi. Noi nu avem o guvernare care să-şi asume o responsabilitate pentru soluţionarea acestei probleme. Avem demagogie în spatele cărora se ascund interesele meschine ale celor de la guvernare. Oamenii fac bani din contul acestui conflict. Dacă nu sunteţi de acord atunci uitaţi-vă unde se duc banii pe care noi îi achităm pentu curenul electric. De ce atâtea poduri de flori au fost făcute, atâta vorbă despre unire, dar nu avem interconexiunea gazaductului? Avem un cuvânt moldovenesc „otkat” – e cu mult mai mustos atunci când ai de a face cu ruşii şi cu cei din stânga Nistrului, pe când cu cei din UE… sunt probleme”, explică Oazu Nantoi.

Totodată, Guvernul anunţă că în acest an eforturile autorităților vor fi orientate spre implementarea deciziilor protocolare semnate în anul 2017 de către reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol. Printre acestea se numără deschiderea podului Gura Bâcului-Bâcioc, soluționarea problemelor școlilor moldovenești cu predare în grafia latină, apostilarea actelor de studii emise în regiunea transnistreană, deblocarea accesului fermierilor la terenurile agricole și interacțiunea în domeniul telecomunicațiilor.

În cadrul şedinţei conduse de premierul Pavel Filip, membrii Comisiei au mai propus introducerea pe agenda de negocieri încă două subiecte: monitorizarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană și a situației în Zona de Securitate.

Principalii parteneri comerciali ai regiunii transnistrene sunt R. Moldova, UE şi Rusia. Produsul Intern Brut (PIB) în regiunea separatistă este de 2 mii de dolari pe cap de locuitor. Regiunea transnistreană exportă mărfuri în R. Moldova, Rusia, Ucraina, România, Italia şi Germania.

Selectați modul de afișare a știrilor în flux

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării