BCS boicotează ședința Parlamentului. Grosu: Cozi de topor o să rămâneți în istoria omenirii
„Atât timp cât nu știi ce limbă vorbești, nu recunoști strămoșii, istoria și poporul tău, nu o să fii respectat de nimeni”. Declarația aparține președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care a fost făcută în cadrul ședinței Parlamentului în contextul în care fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a anunțat boicotarea acesteia. Neparticiparea BCS are loc după ce Legislativul a adoptat legea prin care limba română primește statutul de limbă oficială în Republica Moldova.
În începutul ședinței a fost dată citirii o declarație prin care este anunțată neparticiparea deputatului PCRM Vladimir Voronin, transmite Știri.md cu referire la tv8.md.
„În semn de protest față de încălcarea gravă a Constituției țării comisă de deputații PAS în ceea ce privește schimbarea limbii oficiale a statului, declar neparticiparea la lucrările plenare ale Parlamentului Republicii Moldova în semn de protest politic. Posibilitatea încetării protestului va fi luată în considerare după decizia Curții Constituționale”, este menționat în declarație.
Totodată, fracțiunea Blocului Socialiștilor și Comuniștilor boicotează ședința plenară de astăzi.
În replică, președintele Legislativului, Igor Grosu, a îndemnat deputații BCS care dețin cetățenia României „să renunțe la aceasta”.
„Rugați cei patru deputați ai fracțiunii care au cetățenie română să meargă repede astăzi la Ambasadă să-și depună cetățenia și să nu fie ipocriți și fățarnici. Cozi de topor o să rămâneți în istoria omenirii. Ei știu că sunt trădători.
(...) Orice popor, orice societate trebuie să răspundă clar la câteva întrebări: Cine este? Ce limbă vorbește? Ce neam este? Ca să poată merge mai departe.
Atât timp cât nu știi, nu recunoști strămoșii, istoria și poporul tău, nu o să fii respectat de nimeni. Nici de cei buni, dar mai ales de cei care te urăsc, care nu te-au considerat egal în discuții și nu te-au tratat ca un popor”, a declarat Grosu.
Totodată, deputatul PAS Lilian Carp a subliniat importanța adoptării de către Parlament a legii prin care limba română primește statutul de limbă oficială în Republica Moldova.
„Oamenii care uită limba pe care o vorbesc și uită care sunt originile, aceștia nu pot să-și construiască viitorul. (...) Noi avem o datorie față de acest popor să ne dăm seama ce limbă vorbim și să ajungem să fim alături de familia europeană și alături de lumea care dorește să trăiască în pace. Deputații care nu susțin această idee reprezintă trecutul, reprezintă cei care susțin războiul și dezordinea”, a menționat Carp.
Proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toate legile țării a fost votat la ședința Legislativului din 16 martie.
Astfel, vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”.
Documentul a fost elaborat de un grup de deputați ai Fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate”.
Printre prevederile proiectului mai figurează considerarea desuetudinii textului „funcționând pe baza grafiei latine” din articolul 13 din Constituție.
De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autoritățile publice cu competență de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun.
Totodată, Sărbătoarea Națională „Limba noastră”, așa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă și în Codul muncii, va fi numită „Limba română”.
În începutul ședinței a fost dată citirii o declarație prin care este anunțată neparticiparea deputatului PCRM Vladimir Voronin, transmite Știri.md cu referire la tv8.md.
„În semn de protest față de încălcarea gravă a Constituției țării comisă de deputații PAS în ceea ce privește schimbarea limbii oficiale a statului, declar neparticiparea la lucrările plenare ale Parlamentului Republicii Moldova în semn de protest politic. Posibilitatea încetării protestului va fi luată în considerare după decizia Curții Constituționale”, este menționat în declarație.
Totodată, fracțiunea Blocului Socialiștilor și Comuniștilor boicotează ședința plenară de astăzi.
În replică, președintele Legislativului, Igor Grosu, a îndemnat deputații BCS care dețin cetățenia României „să renunțe la aceasta”.
„Rugați cei patru deputați ai fracțiunii care au cetățenie română să meargă repede astăzi la Ambasadă să-și depună cetățenia și să nu fie ipocriți și fățarnici. Cozi de topor o să rămâneți în istoria omenirii. Ei știu că sunt trădători.
(...) Orice popor, orice societate trebuie să răspundă clar la câteva întrebări: Cine este? Ce limbă vorbește? Ce neam este? Ca să poată merge mai departe.
Atât timp cât nu știi, nu recunoști strămoșii, istoria și poporul tău, nu o să fii respectat de nimeni. Nici de cei buni, dar mai ales de cei care te urăsc, care nu te-au considerat egal în discuții și nu te-au tratat ca un popor”, a declarat Grosu.
Totodată, deputatul PAS Lilian Carp a subliniat importanța adoptării de către Parlament a legii prin care limba română primește statutul de limbă oficială în Republica Moldova.
„Oamenii care uită limba pe care o vorbesc și uită care sunt originile, aceștia nu pot să-și construiască viitorul. (...) Noi avem o datorie față de acest popor să ne dăm seama ce limbă vorbim și să ajungem să fim alături de familia europeană și alături de lumea care dorește să trăiască în pace. Deputații care nu susțin această idee reprezintă trecutul, reprezintă cei care susțin războiul și dezordinea”, a menționat Carp.
Proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toate legile țării a fost votat la ședința Legislativului din 16 martie.
Astfel, vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”.
Documentul a fost elaborat de un grup de deputați ai Fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate”.
Printre prevederile proiectului mai figurează considerarea desuetudinii textului „funcționând pe baza grafiei latine” din articolul 13 din Constituție.
De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autoritățile publice cu competență de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun.
Totodată, Sărbătoarea Națională „Limba noastră”, așa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă și în Codul muncii, va fi numită „Limba română”.