ADEPT: Limitarea votului diasporei subminează încrederea electorală
Respectarea dreptului la vot pentru toți cetățenii este o măsură de sănătate democratică, iar protejarea acestui drept este o responsabilitate fundamentală a statului. Orice tentativă de restrângere a acestui drept nu doar că este contrară Constituției, dar riscă să submineze încrederea în integritatea procesului electoral. Constatările se conțin într-o notă analitică elaborată de Asociația pentru Democrație Participativă, sub egida Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte.
Imagine simbolPotrivit ADEPT, desfășurarea alegerilor în afara granițelor țării a devenit o realitate electorală de prim-plan pentru Moldova. Aproape o treime din forța de muncă activă se află în străinătate, iar implicarea în procesele electorale este nu doar inevitabilă, ci și esențială pentru legitimitatea democratică, transmite Știri.md, cu referire la ipn.md.
Dreptul la vot este reglementat de articolul 38 din Constituție, care prevede că „voința poporului constituie baza puterii de stat” și că aceasta se exprimă prin alegeri libere, prin sufragiu universal, egal, direct și liber exprimat. Codul Electoral actual, adoptat în 2022, reafirmă acest principiu, în articolul 4, precizând că „fiecare vot are putere juridică egală”.
În perioada anilor 1992-1996, posibilitatea de a vota în afara țării era limitată strict la secțiile organizate în cadrul misiunilor diplomatice și consulare. Acest regim, deși restrictiv, a fost extins treptat. O etapă nouă a fost adoptarea Codului Electoral din 1997, care a ridicat dreptul la vot al cetățenilor de peste hotare la nivel de principiu general. Codul prevedea obligația misiunilor de a crea condiții pentru exercitarea acestui drept, fără a-l condiționa de statutul juridic sau administrativ al alegătorului în țara-gazdă.
O nouă deschidere a fost produsă în 2010, când, prin Legea nr. 119, Moldova a permis organizarea secțiilor de votare în afara misiunilor diplomatice - în localitățile unde există comunități de cetățeni moldoveni. Metoda a fost inspirată de practica altor state, în special Bulgaria, care deschidea secții chiar și la solicitarea a doar 20 de cetățeni. Tot atunci a fost introdusă înregistrarea prealabilă online. Mecanismul era considerat instrument de estimare a cererii și de planificare administrativă a secțiilor de votare.
În 2017, cadrul legal a fost consolidat prin stabilirea unor criterii pentru deschiderea secțiilor de votare peste hotare: datele deținute de misiunile diplomatice, statisticile relevante, înregistrările prealabile și participarea la alegerile anterioare. Aceste criterii au fost extinse în Codul electoral din 2022, care a introdus un prag minim de 500 de cetățeni într-o localitate pentru deschiderea unei secții, condiționat de acordul statului-gazdă.
ADEPT mai precizează că Republica Moldova nu este singură în acest parcurs. Majoritatea statelor democratice au adoptat politici de extindere a votului peste hotare. Conform datelor actualizate în anul curent 2025, peste 140 de țări le permit cetățenilor lor să voteze atunci când se află peste hotare, pe când numărul lor era de doar 60 în anul 2000.