Top 10 invenții și descoperiri din Grecia Antică pe care le folosim și în prezent

Grecia Antică este casa mai multor invenții și descoperiri, deși multe dintre acestea au fost adaptate și îmbunătățite de generațiile următoare, transmite Știri.md cu referire la descopera.ro.

Descoperirile vechilor greci în domeniile astronomiei, geografiei și matematicii i-au făcut pionieri în domeniul științei. 

Interesul grecilor pentru înțelegerea științifică a lumii fizice poate fi văzut încă din secolul al VI-lea î.Hr. și  adesea considerați părinții științei, medicinei, zoologiei și al multor alte domenii.

Ancient History a creat o listă cu zece invenții și descoperiri ale Greciei Antice care sunt folosite și astăzi:

10. Moara de apă

Morile de apă au fost o invenție revoluționară și au fost utilizate în întreaga lume pentru prelucrarea metalelor, agricultură și, cel mai important, măcinărea boabelor.

Încă de la inventarea sa, moara de apă a văzut o serie de adaptări, care au permis oamenilor să o folosească pentru a procesa diferite materii prime.

Aceste mori sunt încă utilizate în multe părți ale lumii și îndeplinesc o funcție similară.

Această invenție utilă își are originile din cea mai veche roată Perachora cunoscută, creată în secolul al III-lea înaintea erei noastre în Grecia, cel mai probabil inventată de inginerul grec Filon din Bizanț.

De-a lungul timpului s-a considerat că aceasta a fost o invenție arabă dar, cu toate acestea, cercetările recente ale istoricului britanic M.J.T. Lewis au dovedit că moara de apă a fost o invenție a grecilor antici.

9. Odometrul

Unul dintre instrumentele cele mai utilizate în prezent, odometrul, măsoară distanța parcursă de un vehicul, cum ar fi o bicicletă sau un automobil.

Chiar dacă odometrele moderne sunt digitale, nu cu mult timp în urmă erau mai mecanice, evoluând încet în odată cu creșterea nivelului tehnologic.

Acest instrument omniprezent era folosit și în Grecia antică.

Vitruvius a descris odometrul ca fiind folosit pentru măsurarea distanței în jurul anului 27 înaintea erei noastre, dar dovezile indică spre Arhimede din Siracuza ca inventator al acestuia, cândva în jurul Primului Război Punic.

Unii istorici atribuie, de asemenea, invenția aceasta lui Heron din Alexandria. Indiferent de cine l-a inventat, odometrul a fost utilizat pe scară largă în perioada elenistică târzie și de către romani pentru a indica distanța parcursă

8. Ceasul deșteptător

Primele ceasuri deșteptătoare folosite de grecii antici nu erau asemănătoare cu cele pe care le folosim în prezent. Inginerul și inventatorul grec Ctesibius 285–222 înaintea erei noastre a montat pe o clepsidră un indicator pentru a semnala ora și a adăugat un sistem de alarmă elaborat care era activat la anumite ore prestabilite.

Se spune că filozof grec Platon 428-348 înaintea erei noastre că aveau un ceas similar pe care l-ar fi folosit pentru a semnaliza începutul prelegerilor sale în zori.

7. Cartografierea

Chiar dacă cele mai vechi dovezi cunoscute ale cartografiei indică o origine în Babilonul antic încă din secolul al IX-lea înaintea erei noastre, grecii au folosit ce aveau la dispoziție și au revoluționat cartografia.

Anaximander a fost unul dintre primii cartografi care a creat o hartă a lumii, de asemenea, istoricii sunt de părere că acesta a jucat un rol important și în evoluția geografiei și astronomiei.

Anaximandru a inclus pe harta sa toate zonele locuite ale lumii pe care le cunoștea. Harta avea forma unei tablete și a prezenta Ionia în centru.

Era mărginită la est de Marea Caspică și întinsă până la Stâlpii lui Hercule în vest, în timp ce Etiopia și Nilul se află la capătul sudic.

6. Olimpiadele

Jocurile Olimpice moderne sunt unul dintre cele mai mari spectacole sportive ale epocii moderne, iar când Pierre de Coubertin, fondatorul Comitetului Olimpic Internațional, a început primele olimpiade moderne în 1896, el a fost inspirat de concursurile care se țineau în Grecia în urmă cu mai bine de 2.700 de ani.

Potrivit înregistrărilor istorice, Jocuri Olimpice antice pot fi urmărite până în 776 înaintea erei noastre și au fost dedicate zeilor antici și aveau loc pe câmpiile Olimpiei.

5. Bazele geometriei

Geometria este fără îndoială una dintre cele mai vechi ramuri ale matematicii, posibil mai vechi decât aritmetica însăși. 

Egiptenii, babilonienii și indienii au fost printre primii care au încorporat și au folosit multe astfel de elemente de geometrie, dar nu au elaborat niciodată regulile și axiomele care guvernează geometria.

Babilonienii aproximat valoarea lui Pi ca fiind 3, dar nu au contestat niciodată acuratețea calculelor.

Grecii au insistat că faptele geometrice trebuie stabilite prin raționament deductiv, la fel cum se face astăzi.

Thales din Milet, considerat tatăl geometriei, a propus o serie de axiome și reguli care se bazau cu adevărat pe raționament, anumite adevăruri matematice în jurul secolului al VI-lea înaintea erei noastre.

Apoi au apărut personaje precum Pitagora, Euclid și Arhimede ale căror axiome geometrice și reguli sunt predate în școli și astăzi.

4. Bazele medicinii

Hipocrate din Cos a început să colecteze date și să efectueze experimente pentru a arăta că bolile sunt un proces natural, că semnele și simptomele unor maladii sunt cauzate de reacțiile naturale ale organismului la evoluția acestora.

Născut în 460 înaintea erei noastre, Hipocrate a fost un medic grec antic din epoca clasică și a fost considerat una dintre cele mai remarcabile figuri din istoria medicinei.

El a fost numit tatăl medicinei occidentale, ca recunoaștere a contribuțiilor sale de durată în domeniu și a fost fondatorul unei școli de medicină.

3. Filozofia modernă

Grecii antici au dezvoltat filozofia ca un mod de a înțelege lumea din jurul lor, fără a recurge la religie, mituri sau magie. 

De fapt, primii filozofi greci au fost, de asemenea, și oamenii de știință care au observat și studiat lumea cunoscută, pământul, mările, munții, sistemul solar, mișcarea planetară și fenomenele astrale.

Filozofia lor, bazată pe raționament și observarea lumii cunoscute, a jucat un rol esențial în conturarea tradiției filosofice occidentale.

Filozofi precum Socrate, Platon și Aristotel au fost atât de influenți încât textele lor au fost baza culturală a epocile ulterioare ale civilizației occidentale.

2. Democrația

Ideea ca fiecare cetățean trebuie să aibă șanse egale și un cuvânt de spus în guvern constituie bazele minimale ale conceptului de democrație.

Este unul dintre cele mai utilizate stiluri de guvernare în lumea modernă și originea și în Grecia antică.

Deși există dovezi că forme democratice de guvernare, într-un sens larg, ar fi putut exista în mai multe zone ale lumii cu mult înainte de începutul secolului al V-lea, se crede în general că conceptele de democrație și constituție au fost create în Atena antică în jurul anului 508 înaintea erei noastre.

Din acest motiv, Atena este considerată locul de naștere al democrației.

Această tranziție de la exploatarea de către aristocrație la un sistem politic în care toți membrii societății au o pondere egală de putere politică formală a avut un impact semnificativ asupra civilizațiilor viitoare.

1. Bazele științei moderne

Grecii antici au adus câteva contribuții remarcabile în diferite ramuri ale științei, aceștia făcând câteva descoperiri uimitoare în domeniile astronomiei, biologiei și fizicii.

De asemenea, mulți intelectuali greci antici au excelat în matematică, fizică și astronomie.

Aristotel a propus ideea pământului ca glob și, de asemenea, el a clasificat animalele și este adesea denumit tatăl zoologiei.

Teofrast a fost primul botanist pe care îl cunoaștem în istoria scrisă.

Pitagora și discipolii săi nu numai că au făcut cele mai vechi progrese în filozofie și geometrie, dar au propus și ipoteza heliocentrică, în care Pământul se învârte în jurul Soarelui și nu invers, așa cum se credea în acel moment.

Această idee a fost atât de revoluționară, încât a fost considerată blasfemie.

Arhimede a fost cel care a descoperit că scufundarea unui obiect solid în apă ar deplasa aceeași cantitate de lichid ca și greutatea volumului respectivului obiect.