În timpul serii de lungi târguieli cu ușile închise, a plutit în permanență teama că Giorgia Meloni, șefa de dreapta a guvernului Italiei, ar fi putut strica armonia dintre lideri și până în ultimul moment s-a crezut că ea s-ar putea opune numirilor personalităților politice reținute de ceilalți lideri pentru funcțiile mari ale UE, în special președinta Comisiei Ursula von der Leyen, președintele Consiliului portughezul António Costa și, lucru mult așteptat în estul Europei, numirea în funcția de șefă a diplomației - un soi de ministru european de externe - a șefei guvernului eston, Kaja Kallas, transmite Știri.md, cu referire la radiomoldova.md.

Kaja Kallas este o foarte fermă anti-putinistă și o vorbitoare de rusă, pe lângă franceză și engleză, însă Giorgia Meloni considera că problema cea mare și rezolvată „nedemocratic” era următoare: Meloni, șefa guvernului italian și a partidului post-fascist Fratelli d'Italia, are acum o influență importantă în Parlamentul European, singura instituție UE ai cărei membri sunt aleși prin vot universal, prin faptul că eurodeputații lui Meloni formează, impreună cu polonezii lui Kaczynski sau cu flamanzii independentiști din N-VA (sau cei șase români din AUR) al treilea grup ca importanță din Parlament, depășind liberalii diminuatului Renew din care fac parte atât estona Kaja Kallas, cât și viitorul șef NATO, olandezul Mark Rutte (chiar dacă NATO nu are legături instituționale cu UE).

În cele din urmă, toți cei trei au primit aprobarea unanimă, iar înainte de asta, liderii au trecut însă și prin subiectele mai consensuale, unde un acord comun era asigurat: structurile și finanțarea viitoare a unui sistem de apărare comun european sau poziția comună în legătură cu conflictul israelo-palestinian din Orientul Apropiat.

În cursul zilei, liderii s-au mai întâlnit si cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, sosit la Bruxelles pentru a încheia un acord de securitate cu Uniunea Europeană.

Acordul de acord de securitate cu UE al lui Zelenski

Zelenski a sosit la Bruxelles pentru a semna un acord de securitate cu Uniunea Europeană.

Acesta acord va stabili pentru prima dată angajamentul tuturor celor 27 de state membre de a oferi Ucrainei un sprijin larg, în ciuda oricăror schimbări instituționale interne ale UE.

Acordul va privi furnizarea de echipamente moderne pentru Ucraina, pregătirea personalului ucrainean, deminare și sprijin adus Ucrainei pentru securitate nucleară și cibernetică, dar tratează și aspectele civile, în primul rând perspectiva Ucrainei de aderare la UE.

Agenda strategică UE 2024-2029

A mai fost discutată și o agendă strategică a UE pe perioada mandatului viitoarei Comisii: 2024-2029. Proiectul concluziilor se concentrează în primul rând pe provocările geopolitice cu care se confruntă UE în materie de securitate și apărare.

În sfârșit, mai este un Consiliu European unic și pentru că e ultimul la care participă Emmanuel Macron în calitatea de șef suprem al politicii Franței: asta deoarece după alegerile anticipate dorite chiar de el luna viitoare, Macron va conduce Franța în următorii ani împreună cu un premier ieșit din opoziție.