Această tragedie a alimentat protestele antirasiste de amploare care au avut loc în vara anului 2020 în întreaga ţară, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Travis McMichael, autorul împuşcăturii fatale, tatăl său, Gregory McMichael, şi vecinul lor, William Bryan, care au participat la urmărire, au fost judecaţi în Brunswick, Georgia.

Cei doisprezece juraţi, printre care s-a aflat şi un bărbat de culoare, au deliberat mai bine de unsprezece ore pentru a ajunge la acest verdict unanim.

Anunţul a fost salutat de protestatarii strânşi în faţa clădirii tribunalului, care au scandat numele lui Ahmaud Arbery. În sala de judecată, un membru al familiei a strigat de bucurie când Travis McMichael a fost condamnat.

Pe 23 februarie 2020, tânărul de 25 de ani făcea jogging în acest oraş de coastă din sud-estul Statelor Unite, când a început să fie urmărit de cei trei bărbaţi. După o altercaţie, Travis McMichael a deschis focul şi l-a ucis.

Cei trei inculpaţi au susţinut că l-au confundat pe Ahmaud Arbery cu un hoţ care acţiona în apropiere şi au invocat o lege a statului Georgia care permite cetăţenilor obişnuiţi să facă arestări.

O înregistrare video a dramei, dată publicităţii la aproape trei luni după comiterea crimei, a scandalizat Statele Unite, iar Ahmaud Arbery a devenit un simbol al mişcării anti-rasiste Black Lives Matter.

Dimensiunea rasială a acestui caz, într-un stat încă marcat de rasism şi segregare, a fost mult timp trecută cu vederea în timpul procesului, care a durat mai bine de o lună.

Cei trei sunt, de asemenea, inculpaţi pentru infracţiuni rasiste de către justiţia federală şi urmează să fie judecaţi în luna februarie.

Aceştia au menţionat că Rusia deţine un contingent de forţe armate în regiunea transnistreană, precum şi echipament militar şi muniţie, ceea ce reprezintă "ocuparea teritoriului Republicii Moldova şi o încălcare a suveranităţii teritoriale a ţării", transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Congresmenii au remarcat că politica SUA vizează "sprijinirea independenţei" Moldovei şi "inviolabilitatea graniţelor acesteia".

Anterior, congresmanul democrat american William Keating a făcut o declaraţie similară în proiectul de rezoluţie cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la Independenţa Republicii Moldova.

"Preşedintele nostru şi cel al SUA au menţionat că trebuie să aspire la normalizarea relaţiilor şi dezvoltarea cooperării", a afirmat Uşakov, comentând summitul virtual între liderii Rusiei şi SUA care a durat aproape două ore şi a avut loc marţi, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

Uşakov a subliniat totodată că, dat fiind "volumul problemelor", acestea vor trebui soluţionate "în luni, poate chiar în ani".

"Vom vedea cum va fi situaţia", a declarat Uşakov, citat de agenţia RIA Novosti. El a adăugat că primul pas în vederea normalizării relaţiilor va consta în contacte între echipele ambilor preşedinţi.

Uşakov a subliniat că, "dată fiind responsabilitatea specială a ambelor ţări în chestiuni de stabilitate internaţională", Putin şi Biden au căzut de acord "să nu stopeze dialogul" ruso-american, ci "să-l dezvolte la diferite nivele", inclusiv la nivel de preşedinţi.

Totuşi, Uşakov a precizat că, în timpul summitului virtual, Putin şi Biden nu au vorbit despre posibilitatea organizării unei reuniuni faţă în faţă, cu toate că o astfel de reuniune nu este exclusă în viitor.

"Mai întâi s-a organizat videoconferinţa şi apoi vom vedea cu privire la posibilitatea organizării unei reuniuni între ambii preşedinţi pe teren neutru într-un anumit moment în viitor", a explicat el, confirmând că o mare parte din discuţia de marţi dintre cei doi şefi de stat s-a concentrat asupra Ucrainei.

Pe de altă parte, subsecretarul de stat american pentru afaceri politice, Victoria Nuland, a avertizat marţi că Putin a creat o capacitate militară la frontiera cu Ucraina mai amplă şi mai letală decât în 2014, an în care Rusia a invadat şi anexat peninsula ucraineană Crimeea.

Nuland a compărut în Comisia pentru relaţii externe a Senatului SUA, unde a atras atenţia cu privire la riscurile grave pentru Rusia în cazul în care va invada Ucraina.

Referindu-se la mişcările de trupe efectuate în prezent de Rusia în apropierea teritoriului ucrainean, Nuland a dat asigurări că Moscova a amplasat circa o sută de grupuri tactice şi aproape toate forţele terestre staţionate la vest de Urali în mai multe puncte la frontiera cu Ucraina.

Oficialitatea americană a subliniat că "o mare parte din aceasta provine din manualul de instrucţiuni al lui Putin din 2014, dar de data aceasta (capacitatea militară a Rusiei - n.r.) este mult mai amplă şi mai letală" şi a avertizat că, de această dată, SUA şi aliaţii lor vor da un altfel de răspuns.

Rugată să detalieze, Nuland s-a limitat să spună că SUA şi aliaţii lor "vor fi uniţi pentru a impune consecinţe severe împotriva Moscovei pentru acţiunile ei, printre care măsuri economice cu înalt impact" pe care Washingtonul a evitat să le impună în trecut.

În acest sens, Nuland a explicat că, spre deosebire de sancţiunile pe care SUA le-au impus Rusiei în 2014, care s-au intensificat de formă graduală, "de data aceasta intenţia este să stabilim clar de la bun început că sancţiunile faţă de demersurile agresive tot mai multe în Ucraina vor fi extrem de semnificative".

În ceea ce priveşte reacţia aliaţilor SUA, cu care Biden s-a aflat în legătură luni şi marţi, Nuland a menționat că Germania este pregătită să acţioneze contondent dacă Rusia invadează Ucraina.

"Cred că, dacă preşedintele Putin face un pas în direcţia Ucrainei, aşteptările noastre sunt ca gazoductul Nord Stream 2 să fie suspendat", a anunţat Nuland. Respectivul gazoduct, care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania prin Marea Baltică, este practic finalizat.

Nuland a compărut în faţa parlamentarilor după summitul virtual de aproape două ore dintre Biden şi Putin.

Într-o conferință de presă la IPN, Ion Mazur a amintit că omorul a avut loc în luna mai a anului 2019, în urma unui conflict. Bărbatul, tată a patru copii, a fost rănit mortal chiar în fața casei, unde a fost urmărit de cinci atacatori, transmite Știri.md.

„Cea mai tânără persoană a fost condamnată la 12 ani de pușcărie. Celorlalți, complici la omor și la tentativa de omor, le-au fost aplicate pedepse simbolice. În sentință scrie „doi ani de privațiune de libertate”, dar în realitate ei au văzut privațiune de libertate numai vreo șase luni”, precizează apărătorul.

Rezultatele expertizelor arată că s-a tras din mai multe arme, nu din una singură. Au fost mai multe focuri decât gloanțe care au nimerit-o pe victimă. Sunt și imagini video de la fața locului, prezentate de partea vătămată, care confirmă că, pe lângă omor, a mai fost și tentativă de omor, susține Ion Mazur. 

Avocații familiei au contestat ordonanțele de neîncepere a urmării penale pentru tentativă de omor. Până acum, au fost emise cel puțin cinci hotărâri judecătorești prin care acele ordonanțe de refuz au fost anulate, dar acuzatorii emit altele.

Ion Mazur bănuiește o problemă de sistem. Cel puțin în cazuri de rezonanță, spune el, la nivelul conducerii Procuraturii se organizează o ședință pentru a decide care vor fi capetele de acuzare imputate. În acest fel, este încălcat principiul statului de drept, întrucât procurorul trebuie să fie independent în efectuarea urmăririi penale și expedierea cauzei în judecată.

„Spuneți-mi, vă rog, mama a patru copii rămași orfani, cu soțul împușcat înainte cu o zi de căsătoria fiicei mai mari, cu probe incontestabile că împușcăturile au fost efectuate din mai multe pistoale – automat nu e o persoană vinovată, cu trei martori care spun că cei cinci s-au sunat între ei și au vorbit despre intenția de a-l omorî pe bărbat, cum nu poate fi vorba despre tentativă de omor?”, întreabă Ion Mazur.

Văduva Olga Stoica spune că a obosit să umble pe drumuri pentru a-și căuta dreptatea de mai bine de doi ani și jumătate.

Crima a avut loc în mai 2019. Potrivit procurorilor, între victimă și atacatori exista un conflict mai vechi. După o discuție aprinsă în preajma unui magazin din sat cu doi din grupul inculpaților, cinci bărbați au venit, mai târziu, cu mașina în fața casei bărbatului și au deschis focul, în prezența soției și fiicei de 12 ani. 

Bărbatul a decedat în drum spre spital. Acesta avea 37 de ani și patru copii la întreținere, cel mai mic având vârsta de un an și jumătate.

În luna martie anul curent, prin sentința Judecătoriei Ungheni, cei cinci inculpați au fost condamnați. Patru dintre ei s-au ales cu câte doi ani de închisoare, iar cel care a tras nemijlocit în victimă – cu 12 ani de închisoare. Condamnații aveau vârste cuprinse între 21 și 38 de ani și sunt originari din aceeași localitate cu bărbatul omorât.

Totul s-a întâmplat aseară, 7 decembrie. Cel care a sunat la poliție a fost însuși bărbatul, transmite Știri.md.

La fața locului, oamenii legii au stabilit că între bărbatul de 58 de ani, care era în stare de ebrietate, și soția sa de 56 de ani s-a iscat un conflict. Atunci, făptașul a luat un topor și a lovit-o pe femeie de două ori în regiunea capului.

Din cauza rănilor, victima a murit pe loc.

Poliția menționează că bărbatul se afla la evidența Inspectoratului de Poliție Nisporeni ca agresor de familie. Pentru încălcarea ordonanței de protecție emise de instanța de judecată Ungheni la 06.12.2021 a fost pornită o cauză penală.

Totodată, a fost pornită o cauză penală pentru omor intenționat. Făptașul a fost reținut.

Rețeaua de servere pentru servicii cloud a companiei Amazon (AWS, Amazon Web Services) a fost afectată de o pană majoră, care a provocat perturbări ale activității multor companii, inclusiv în zona media, transmite Știri.md cu referire la antena3.ro.

Serviciile Amazon sunt folosite atât de către clienți individuali, cât și de instituții din mediul academic, organizații guvernamentale și companii private.

Între platformele a căror funcționare a fost afectată se numără produsele proprietare Amazon, precum Kindle ebooks sau Amazon Music, dar și branduri precum Disney, Tinder, Roku, Coinbase și multe altele.

Associated Press, care folosește serviciile cloud ale Amazon, a semnalat, la rândul său, avaria.

Problema a fost în cele din urmă confirmată de companie, care a postat pe pagina sa, status.aws.amazon.com, un mesaj ce spune, între altele:

"(...) Întâmpinăm probleme legate de API și de consola de management în regiunea US-EAST-1. Am identificat cauza principală și lucrăm pentru remedierea situației. Această problemă afectează la pagina principală a consolei globale, care este găzduită și în regiunea US-EAST-1. Clienții pot avea acces la console specifice regiunii accesând console.aws.amazon.com.

Deci, pentru a accesa consola US-WEST-2, încercați us-west-2.console.aws.amazon.com.

Consola invocată în mesaj este aplicația utilizată de administratorii de rețea pentru conectarea la servere.

Problemele au început să fie semnalate de utilizatori în jurul orei 17:45, ora Coastei de Est (ora 17:45 în Moldova), la circa trei sferturi de oră după începerea discuțiilor prin apel video securizat între președinții american și rus, Joe Biden și Vladimir Putin.

Din mesajul oficial Amazon, dar și din cele semnalate de utilizatori, se pare că problemele sunt concentrate în regiunea AWS US-EAST-1, al cărei centru de date este găzduit în statul american Virginia.

Bărbatul arestat este un fost membru al Gărzii Regale a Arabiei Saudite, despre care se bănuiește că a fost implicat în uciderea lui Kashoggi la consulatul saudit de la Istanbul, în octombrie 2018, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Potrivit BBC, bărbatul se numește Khaled Aedh Alotaibi, de 33 de ani, și este unul dintre cei 26 de suspecți căutați de autoritățile turce în legătură cu uciderea jurnalistului.

Jamal Khashoggi, în vârstă de 59 de ani la momentul morții sale, a fost ucis în 2018 în consulatul din Istanbul al Arabiei Saudite, iar cadavrul său a fost tăiat în bucăți. 

Dispariţia misterioasă a jurnalistului Jamal Khashoggi, un critic vehement al regimului de la Riad, care a intrat pe 2 octombrie în consulatul din Istanbul pentru un demers administrativ şi nu a mai ieșit de acolo, a generat o criză internaţională la acel moment.

După ce iniţial a negat asasinatul, iar apoi a avansat mai multe versiuni ale faptelor, Riadul a recunoscut în cele din urmă că acesta a fost comis de agenţi saudiţi care ar fi acţionat singuri şi fără a primi ordine din partea conducătorilor.

Scopul vizitei a fost participarea la Convenția Moldo-Americană, care se desfășoară anual în diferite locații din SUA și este organizată și finanțată exclusiv din banii comunității moldovenilor din America de Nord, transmite Știri.md.

Pe lângă deputatul Radu Marian, la eveniment au participat și Alexandru Cozer, Dorin Galben, Emilian Crețu.

Membra comitetului de organizare a Convenției Moldo-Americane, Elena Dragalin, a venit cu mai multe precizări oficiale ce țin de eveniment, pentru Știri.md:

''Convenția Moldo-Americană este o platformă de comunicare, care întrunește moldovenii din America de Nord la un eveniment anual. Fiecare ediție se desfășoară în diferite orașe pentru a consolida comunitățile locale și a le da oportunitatea de a fi gazde. 

Anul acesta, între 3 și 5 decembrie, s-a desfășurat cea de-a 7-a ediție a Convenției în orașul Las Vegas, unde avem o comunitate frumoasă și unită, care ne-a făcut să ne simțim extraordinar de bine pe cei veniți din alte părți. Am avut peste 200 de participanți din 17 state din SUA și două provincii din Canada.

Evenimentul este organizat și finanțat în exclusivitate de către comunitate. Optăm să nu avem finanțări din alte părți pentru a ne menține libertatea de a alege subiectele care se discută, cine sunt invitații, locul unde se va desfășura evenimentul etc. 

MAC este un eveniment comunitar, fără vreo afiliere politică sau de alt fel și răspunde intereselor comunității de moldoveni din America de Nord. 

Anul acesta am avut o susținere financiară mult mai mare ca de obicei. La unul dintre evenimentele organizate în cadrul Convenției, și anume Afternoon Tea with the Ambassador, unde sponsorii evenimentului s-au întâlnit la o cană de ceai cu ambasadorul Eugen Caras, s-a remarcat faptul că deschiderea antreprenorilor noștri de a finanța acest eveniment se datorează și schimbărilor spre bine pe care le anticipăm că vor avea loc acasă, în Moldova. Comunitatea este gata să sprijine reformele și să pună umărul.

Anume de aceasta la ediția din acest an a fost invitat și parlamentarul Radu Marian. Majoritatea participanților sunt din generația dlui Marian și atunci când am făcut invitația am ținut cont anume de acest fapt. 

Ne-am dorit o comunicare deschisă și fără bariere și cred că ne-a reușit. Radu s-a integrat imediat în comunitate și în acest weekend dumnealui a fost unul dintre noi, participanții la eveniment. Dar știu că se întoarce acasă cu un șir de subiecte la care să găsească răspunsul împreună cu colegii din Parlament. 

Printre acestea se numără dubla taxare, necesitatea de a simplifica vămuirea ajutoarelor sociale, serviciile consulare pe teritoriul a două state imense, precum sunt SUA și Canada, și unde avem doar câte un consulat pe coasta de Est și multe alte probleme, dar și sugestii despre cum ar putea fi îmbunătățite lucrurile. 

De exemplu, de la tribuna Convenției a venit sugestia de a include o nouă disciplină în curriculumul academic care ar pregăti specialiști în logistică. 

O bună parte dintre antreprenorii noștri activează anume în acest domeniu și ar dori să-și extindă businessul în Republica Moldova creând locuri de muncă și plătind impozite, dacă acestea ar fi calculate într-un mod echitabil de care să beneficieze atât statul, cât și cei care investesc. Antreprenorii noștri își doresc să aibă o activitate economică în Moldova care sa fie transparentă, în limitele legii și care să fie reciproc avantajoasă.

La eveniment am avut și invitați din rândul presei, selecția cărora s-a făcut în primul rând pe criteriul de integritate și consecvență, dar trebuie să recunosc că ne-am gândit și la demografia participanților. Ne-am dorit ca atmosfera să fie relaxată, întrebările și răspunsurile să curgă în ambele direcții fără șovăială și inhibiții. 

Dorin Galben și Alexandru Cozer au reușit să se încadreze în comunitate, dar și să-i facă pe participanți să se deschidă și să le povestească despre viața lor de aici. Diaspora mereu a sprijinit presa independentă în condițiile în care legislația în vigoare îi protejează mai puțin. Mulți dintre noi sunt patroni ai publicațiilor și posturilor independente, suntem multipli abonați și ne străduim să susținem sursele de informație în care avem încredere. Anume din această cauză drumul și cazarea lui Dorin și ale lui Alex au fost achitate din contul Convenției, la care au contribuit sponsorii noștri. A fost un lucru mic pe care l-am putut face ca să-i avem ca invitați.

Conventia susține și oamenii de artă de acasă în orice mod posibil. Pe Emilian Crețu participanții la Convenție l-au văzut în alt fel decât pe ecranele de sticlă. Emilian a participat în calitate de prezentator în panelul Cultură și ne-a povestit despre cum e să fii artist, cetățean activ și influencer în Moldova. Dora ne-a lipsit, dar ne-am bucurat să-l cunoaștem pe Emilian - omul, actorul si cetățeanul. Drumul și cazarea lui Emilian au fost, de asemenea, achitate din contul Convenției.

Sergiu Cumatrenco și Ion Borș au fost incluși în agendă deja când bugetul era făcut și ne-am permis să le achităm doar cazarea. 

Noi suntem la ediția a 7-a, ne-am organizat în diferite perioade când pe scena politică erau oameni diferiți. Dar mereu ne-am autofinanțat și nimeni nu ne poate spune despre ce să vorbim sau să nu vorbim'', a declarat Elena Dragalin.

Deputatul PAS, Radu Marian, a precizat pentru Știri.md că cheltuielile curente și cele pentru biletul de avion au fost acoperite atât de partidul PAS, cât și de el.

''Nu a fost adresată nicio invitaţie vreunui politician din SUA, aşa că acest ''boicot diplomatic'' pur şi simplu vine de nicăieri'', a declarat purtătorul de cuvânt al ambasadei chineze la Washington, Liu Pengyu, transmite Știri.md cu referire la tvr.ro.

''Un asemenea act cu intenţia de a impresiona este doar o manipulare politică şi o distorsionare gravă a spiritului Cartei Olimpice. 

În realitate, nimănui nu i-ar păsa dacă aceşti oameni vin sau nu şi acest lucru nu are niciun impact de vreun fel asupra organizării cu succes a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing din 2022'', a spus purtătorul de cuvânt chinez.

Guvernul de la Washington a anunţat luni că va boicota JO de Iarnă de la Beijing din cauza ''atrocităţilor'' comise de China împotriva drepturilor omului, potrivit Casei Albe.

Boicotul diplomatic a fost încurajat în ultimele luni de către unii membri ai Congresului american şi organizaţii pentru apărarea drepturilor omului.

Anunţul făcut de procurorul din New York, Cyrus Vance, rezultat al unor ani de anchetă, îi permite lui Steinhardt, în vârstă de 80 de ani, să scape deocamdată de o inculpare şi de un proces, dar i se interzice pe viaţă să achiziţioneze antichităţi de pe piaţa legală de artă, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Într-un comunicat, procurorul a denunţat "apetitul vorace, timp de decenii, al lui Michael Steinhardt pentru obiecte furate, fără a-l preocupa legalitatea acţiunilor sale (...) sau prejudiciile culturale pe care le-a adus în întreaga lume".

El l-a acuzat pe colecţionarul şi finanţistul new-yorkez, a cărui avere este estimată de Forbes la 1,2 miliarde de dolari, de a nu fi respectat nicio "graniţă geografică sau morală" şi de a se fi bazat "pe traficanţi de antichităţi, pe şefi ai crime organizate, pe spălare de bani şi pe jefuitorii de morminte pentru să-şi mări colecţiile".

În ultimii ani, biroul şi apartamentul colecţionarului de pe 5th Avenue din Manhattan au fost în mai multe rânduri percheziţionate de către serviciile procurorului Vance, care a făcut din restituirea operelor de artă furate una dintre priorităţile sale.

Această figură emblematică a finanţelor şi filantropiei din New York, cu o avere strânsă printr-un fond speculativ, este un reputat amator de antichităţi greceşti, o galerie de la Metropolitan Museum of Art purtându-i numele.

Potrivit lui Vance, cele 180 de antichităţi – printre care un rhyton grecesc cu cap de cerb datând din anul 400 î.Hr şi evaluat la 3,5 milioane de dolari şi un larnax din Grecia antică, datând din 1.400-1.200 î.Hr. şi estimat la un milion de dolari -– "vor fi returnate cât mai curând posibil proprietarilor de drept din 11 ţări".

Ansamblul bunurilor furate este evaluat la 70 de milioane de dolari, însă procurorul a părut să excludă perspectiva apropiată a unui proces.

Deşi a subliniat "indiferenţa" lui Michael Steinhardt faţă de "drepturile popoarelor asupra propriilor comori sacre", Cyrus Vance a considerat că este de preferat o returnare rapidă a exponatelor în loc să "le păstreze drept dovezi timp de mai mulţi ani", permiţându-i astfel colecţionarului să evite procesul.

Plângerea depusă la o instanţă din California, unde are sediul Facebook, susţine că algoritmii folosiţi de Facebook a favorizat dezinformarea şi ideologiile extremiste care au dus la acte violente în lumea reală, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

"Facebook-ul este ca un robot programat cu o singură misiune: să se dezvolte", scriu reclamanţii.

"Realitatea de netăgăduit este că extinderea Facebook, alimentată de ură, diviziune şi dezinformare, a lăsat în urma sa sute de mii de vieţi rohingya devastate", continuă documentul consultat de AFP.

Cei mai mulţi dintre rohingya, o minoritate etnică musulmană, s-au refugiat în Bangladesh începând cu 2017, după ce au fugit de o campanie violentă de represiune în Myanmar, ţară predominant budistă în care sunt consideraţi clandestini, deşi sunt acolo, în multe cazuri, de câteva generaţii. Refuzând să se întoarcă în Myanmar dacă nu li se garantează securitatea şi drepturi egale, refugiaţii trăiesc în colibe improvizate şi în condiţii insalubre.

Mulţi Rohingya care au rămas în Myanmar nu beneficiază de cetăţenie şi sunt ţinta violenţelor comunitare şi ale discriminării din partea juntei de guvernământ.

Plângerea colectivă depusă luni la San Francisco susţine că algoritmii Facebook împing anumite profiluri de utilizatori spre grupuri şi mai extremiste, o situaţie ideală pentru "conducătorii şi regimurile autocratice".

Organizaţii care apără drepturile omului au criticat de mult timp Facebook pentru că nu s-a implicat suficient în lupta împotriva dezinformării şi a informaţiilor false.

Chiar şi atunci când platforma este alertată asupra conţinutului de ură, ea nu acţionează, dau asigurări unii critici, care susţin că astfel de situaţii conduc la persecutarea minorităţilor şi poate chiar afecta rezultatul unor alegeri.

Frances Haugen, o lansatoare de alertă care a părăsit Facebook în luna mai şi a denunţat practicile fostului său angajator, a declarat în faţa Congresului că reţeaua, a cărei companie-mamă a fost redenumită recent Meta, alimentează "violenţa etnică" în unele ţări.

Conform legislaţiei americane, este puţin probabil ca Facebook să fie considerat responsabil pentru mesajele postate de utilizatorii săi. Pentru a evita această capcană legală, plângerea rohingya evidenţiază faptul că legislaţia din Myanmar, care nu oferă nici un fel de protecţie de acest fel, ar trebui să aibă prioritate.

Contactat de AFP, Facebook nu a reacţionat luni seară la ştirea privind depunerea acestei plângeri.