Studiu: Creierul uman poate „naște” neuroni noi și la vârste înaintate
Timp de decenii, ideea că formarea de neuroni se oprește după copilărie a dominat manualele de biologie și percepția publică. Însă un nou studiu publicat în Science pe 3 iulie 2025 contrazice această ipoteză.

Mai multți cercetători suedezi de la prestigiosul Karolinska Institute au descoperit semne clare ale existenței unor celule stem neurale active în hipocampul creierului uman adult, sugerând că neurogeneza, procesul de formare a neuronilor, continuă de-a lungul vieții, scrie publicația Gizmodo, transmite Știri.md cu referire la playtech.ro.
„Am găsit dovezi clare că creierul uman produce neuroni noi chiar și la vârsta adultă”, a declarat Marta Paterlini, coautoare a studiului și cercetătoare în neuroștiințe.
Ea a mai spus că aceste rezultate contribuie la o înțelegere mai detaliată a modului în care creierul îmbătrânește și deschid noi căi pentru tratamente neurologice.
Există acum dovezi clare de neurogeneză la adulți
Echipa de cercetare a analizat mostre de țesut cerebral provenite de la persoane cu vârste între 0 și 78 de ani. Prin metode moderne de analiză moleculară, care permit observarea caracteristicilor fiecărui nucleu celular în parte și monitorizarea expresiei genetice, au fost examinate peste 400.000 de nuclee celulare.
Rezultatele au evidențiat existența celulelor progenitoare, precursoare ale neuronilor, în diverse stadii de dezvoltare, inclusiv în faza de diviziune activă.
Celulele au fost localizate în girusul dentat, o regiune a hipocampului asociată cu formarea amintirilor. Este același loc în care studiile pe animale au indicat existența celulelor stem adulte.
„Am observat grupuri de precursori în diviziune poziționați lângă neuroni complet formați, exact acolo unde studiile pe animale arată că trăiesc celulele stem adulte”, explică Paterlini. Potrivit ei, aceste rezultate pun capăt dezbaterii de lungă durată despre capacitatea creierului adult de a genera neuroni noi.
Noi direcții pentru cercetare și terapie, un pas important în medicină?
Totuși, cercetarea ridică și întrebări noi. Activitatea genetică a acestor celule la oameni diferă de cea observată la alte specii, cum ar fi șoarecii sau porcii, ceea ce ar putea explica variațiile în susceptibilitatea la afecțiuni neurologice.
Un alt aspect interesant este variația interindividuală: unii adulți aveau un număr ridicat de celule progenitoare, alții foarte puține.
Discrepanța, coroborată cu cercetări anterioare privind încetinirea neurogenezei odată cu vârsta, ar putea ajuta la explicarea diferențelor de risc pentru boli precum depresia, demența sau leziunile cerebrale post-traumatice.
„Deși nu avem încă tratamente clare, faptul că știm acum că adulții pot produce neuroni noi schimbă fundamental modul în care privim învățarea pe termen lung, recuperarea neurologică și capacitatea de adaptare a creierului uman”, adaugă Paterlini.
Echipa de la Karolinska plănuiește să continue investigațiile asupra altor zone ale creierului unde ar putea avea loc neurogeneză, precum pereții ventriculelor laterale. Dar un lucru pare cert: cel puțin pentru o parte dintre noi, procesul de regenerare neuronală nu se oprește niciodată complet.