„Cred că a sosit momentul să discutăm despre cum să ieșim din această situație de război și să ajungem mai rapid la pace”, a apreciat cancelarul Scholz în interviul pentru postul public german, transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

El se află sub presiune pe plan intern după ce toate cele trei formațiuni din coaliția sa de guvernare, respectiv social-democrații săi, liberalii ministrului de finanțe Christian Lindner și Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, au suferit înfrângeri severe în alegeri regionale săptămâna trecută, în timp ce formațiunile anti-sistem și de extremă dreapta, ostile susținerii Ucrainei în războiul cu Rusia, au obținut rezultate-record.

De asemenea, la europarlamentarele din iunie cele trei partide din coaliția lui Scholz au obținut împreună numai 31% din voturi, iar partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat în fața tuturor celor trei formațiuni de guvernare. În septembrie anul viitor în Germania vor avea loc alegeri legislativ naționale.

Declarația cancelarului german vine de asemenea în timp ce trupele ruse continuă să înainteze pe frontul din estul Ucrainei, iar armata ucraineană trebuie să susțină în paralel cu eforturile defensive pe acest front și o ofensivă proprie lansată în urmă cu o lună în provincia rusă de graniță Kursk.

În urma acestei incursiuni lansate pe 6 august, armata ucraineană a înaintat câteva zeci de kilometri în interiorul Rusiei. Armata rusă, care nu se aștepta la o asemenea operațiune și era slab desfășurată în provincia Kursk, a trimis între timp întăriri și a stabilizat acest nou front, unde în ultima vreme nu s-au mai înregistrat evoluții semnificative. Armata ucraineană nu pare să mai fi reușit acolo progrese suplimentare, dar nici armata rusă nu a reușit să recâștige din teritoriul rus căzut sub control ucrainean.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, susține că armata sa controlează aproximativ 1.300 de km2 și circa 100 de așezări în provincia rusă Kursk și că prin această ofensivă a forțat Rusia să mute zeci de mii de soldați de pe frontul din estul Ucrainei. Totuși, potrivit canalului de Telegram „DeepState”, apropiat armatei ucrainene, teritoriul controlat de aceasta în provincia Kursk ar fi de circa 900 de km2.

De partea sa, președintele rus Vladimir Putin susține că prin angajarea în această ofensivă a unora dintre cele mai bine instruite și bine echipate unități, Kievul și-a slăbit forțele de pe frontul ucrainean, ceea ce a permis Rusiei să obțină noi progrese în estul Ucrainei.

Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (provinciile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson) și renunțarea de către Ucraina la aspirația de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului și o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfășurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.

Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina și de aliații ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar „formula de pace” prezentată la sfârșitul anului 2022 de Zelenski și care prevede în principal retragerea necondiționată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, și restabilirea granițelor acestei țări recunoscute internațional.

Ulterior, în iulie, Zelenski a declarat că pregătește o foaie de parcurs pentru încheierea războiului care să fie prezentată către sfârșitul anului Rusiei la un nou „summit pentru pace”, în continuarea unei reuniuni căreia Ucraina i-a dat acest nume și s-a desfășurat la jumătatea lunii iunie în Elveția, unde participanții au abordat condițiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferință, dar potrivit lui Zelenski ar putea fi invitată la următoarea conferință.

Însă Moscova a reacționat sceptic față de această inițiativă a președintelui ucrainean, în care vede mai degrabă o nouă încercare a acestuia de a obține sprijin internațional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.

Și cancelarul Olaf Scholz s-a declarat acum favorabil participării Rusiei la un viitor summit internațional pentru pace în Ucraina. „Este important să progresăm”, a apreciat el în interviul acordat postului ZDF. „Fără nicio îndoială va avea loc o altă conferință pentru pace (...) Președintele ucrainean și cu mine suntem de acord ca aceasta să includă și Rusia”, a precizat el.

Germania este, după SUA, al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia. Guvernul de la Berlin a promis că va continua acest sprijin „atât timp cât va fi necesar”, dar în bugetul pentru 2025 a redus ajutorul militar destinat Ucrainei la jumătate, de la opt la patru miliarde de euro.