main logo
859

România sărbătorește 19 ani de la aderarea la NATO. Ce beneficii a stabilit

România celebrează miercuri, 29 martie curent, 19 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 74 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice.

România marchează 19 ani de la aderarea la NATO. Ce beneficii a stabilit

Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est, scrie presa de peste Prut, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

În 2023, această aniversare coincide cu cea mai amplă transformare de doctrină strategică și de resetare a posturii militare a Alianței Nord-Atlantice de la finalul Războiului Rece. Decizia și acțiunea din zorii zilei de 24 februarie 2022 a Federației Ruse de a ataca militar Ucraina – fiind pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial când un stat suveran invadează alt stat suveran în Europa – a modificat iremediabil mediul de securitate din Europa. Agresiunea militară a Rusiei împotriva statului vecin a fost întâmpinată, din perspectiva NATO, cu decizii și acțiuni imediate cu implicații directe asupra României.

Astfel, la 19 ani de la aderarea României la NATO și după 13 luni de război la porțile României și la Marea Neagră, și deci ale flancului estic al Alianței, țării noastre i-au fost reconfirmate beneficiile, umbrela și garanțiile de securitate.

În prima lună de la declanșarea acestui conflict, NATO a activat planurile de apărare pentru România și pentru țările de pe flancul estic, a dislocat în premieră istorică Forța sa de Reacție Rapidă pe teritoriul țării noastre, a hotărât înființarea unui grup de luptă în România, în timp ce prezența militară aliată și americană a fost ridicată imediat la 3.300 de soldați provenind din SUA, Franța, Germania, Italia și Belgia, cu efective anunțate a fi mobilizate din Marea Britanie și Canada, 22 de avioane de luptă – opt italiene, opt germane și șase americane – apărau spațiul aerian al României, portavionul francez Charles de Gaulle a fost poziționat în Marea Mediterană mai aproape de România, în timp ce forțele aeriene britanice și canadiene pregăteau desfășurări aeriene. La un an de la începutului războiului rus în Ucraina vecină, România găzduiește aproximativ 5.000 de militari americani și peste 1.000 de militari de militari aliați din Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, Portugalia sau Polonia.

Înțelegându-și rolul de furnizor de securitate și că apărarea începe de acasă, România a hotărât majorarea bugetului său militar cu 25%, de la 2% din PIB la 2,5% din PIB, și a decis să își intensifice contribuțiile militare la grupul de luptă din Polonia și prezența aeriană în sprijinul republicilor baltice, detașamentul “Carpathian Vipers”, constând în patru avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române și 100 de militari, a fost dislocate în Lituania pentru misiuni de poliție aeriană NATO în țările baltice

În acest răstimp de un an de la debutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, deciziile și acțiunile luate acum un an au fost multiplicate. Deși România a ratat ținta de a cheltui 2% din PIB pentru apărare în anul precedent, conform raportului anual al NATO, țara noastră găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană.

În prezent, România este dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată. 

Prezența militară a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de luptă cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare și apărare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Grupul de luptă al NATO din România a fost înființat oficial la data de 1 mai 2022, fiind format din militari francezi, olandezi, belgieni, luxemburghezi și români. Conducerea este asigurată de forța franceză care a condus și Forța de Reacție Rapidă a NATO pentru anul precedent, iar armata franceză a instalat în România și un sistem de apărare MAMBA.

De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.

România găzduiește și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO.

Același raport conține un sondaj care arată că majoritatea cetățenilor aliați (74%) consideră că cheltuielile pentru apărare ar trebui fie menținute la nivelul actual, fie majorate, comparativ cu anul 2021 (70%), România situându-se peste media NATO, la 76%.

De asemenea, România a fost anul trecut în centrul transformărilor fără precedent în acest secol ale posturii de securitate și apărare a NATO în Europa, prin deciziile luate la summitul aliat de la Madrid, de la adoptarea Conceptului Strategic, document cardinal care tratează Rusia drept o amenințare și recunoaște importanța strategică a Mării Negre, la decizia de creștere a efectivelor forței de reacție rapidă a Alianței și de ridicare a grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă dacă situația o impune. Totodată, liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței, iar România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO.

România a punctat în 2022 și la capitolul diplomatic în cadrul NATO, jucând un rol în flexibilizarea poziției Turciei, care a acceptat ca Finlanda și Suedia să fie invitate pentru aderarea la NATO și a găzduit, în noiembrie 2022, la București, reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, prima astfel de întrunire politică la nivel diplomatic între aliați după summitul de la Madrid și prima de pe flancul estic după ce Rusia a invadat Ucraina.

26 martie 2003 – Ministrul român al afacerilor externe participă, la Bruxelles, la Ceremonia de semnare a protocoalelor de aderare.

8 mai 2003 – Ratificarea protocoalelor de aderare de către Congresul SUA.

26 februarie 2004 – Adoptarea de către Parlamentul României, cu unanimitate de voturi, a legii de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord;

1 martie 2004 – Promulgarea legii de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord de către președintele Ion Iliescu;

4 martie 2004 – Semnarea de către președintele Ion Iliescu a instrumentului de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord;

29 martie 2004 – Depunerea de către prim-ministrul Adrian Năstase a instrumentului de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, Washington, SUA;

2 aprilie 2004 – Ceremonia înălţării drapelelor de stat ale României şi celorlalţi 6 noi aliaţi (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia) la Cartierul General al NATO, Bruxelles.

8-9 iulie 2016 – Are loc Summitul NATO de la Varșovia, considerată la momentul respectiv cea mai importantă reuniune decizională aliată de la finalul Războiului Rece. Reuniunea șefilor de stat și de guvern euro-atlantici din capitala Poloniei a reprezentat pentru România adoptarea unor măsuri de apărare și descurajare în fața potențialelor amenințări, aliații hotărând implementarea unei prezențe înaintate adaptate în dimensiunea sudică a flancului estic. În acest sens, aliații din NATO au decis, în ce privește România, 1) o prezenţă aliată înaintată adaptată constând din Brigada multinaţională şi Iniţiativa de Instruire Intensificată, respectiv decizia privind elaborarea de opţiuni pentru consolidarea prezenţei maritime şi aeriene aliate în sudul Flancului Estic; 2) un nou nivel în ce priveşte planificarea apărării pentru România în cadrul NATO, adică dezvoltarea planului de contingenţă obţinut în contextul Summitului anterior; și 3) declararea capacităţii operaţionale iniţiale a sistemului antirachetă al NATO, elementul esenţial ale acestui progres fiind integrarea facilităţii de la Deveselu în sistemul NATO. Dincolo de rezultatele de la capitolul militar și de securitate, România a punctat și politico-strategic în Declarația finală a Summitului de la Varșovia. Astfel, textul declarației a surprins creşterea profilului Mării Negre pe agenda NATO. Documentul final al Summitului a cuprins nu mai puțin de 8 referi la regiunea Mării Negre. La capitolul politic, prin Declarația de la Varșovia a fost atribuit, în premieră, într-un comunicat final al NATO un paragraf distinct dedicat Republicii Moldova.

25 mai 2017 – Are loc reuniunea specială șefilor de stat și/sau de guvern din statele membre NATO cu prilejul inaugurării noului sediu al Alianței Nord-Atlantice, prima reuniune aliată la care au participat noii președinți ai Statelor Unite și Franței, Donald Trump și Emmanuel Macron. Aceasta a fost prima reuniune aliată la care România a participat din postura de aliat care alocă 2% din PIB pentru bugetul Apărării. Deși a fost o reuniune fără caracter decizional, întâlnirea de la Bruxelles s-a concretizat prin convenirea unor planuri bazate pe 3 componente (cash, capabilități și contribuții). Astfel, România și ceilalți aliați și-au luat 1) angajamente de creștere a alocărilor pentru apărare, pentru atingerea țintei de 2% din PIB, din care cel puțin 20% pentru investiții în echipamente și cercetare-dezvoltare; 2) angajamente de investiții în capabilități moderne pentru îndeplinirea țintelor asumate la nivelul NATO; și 3) angajamente privind contribuțiile naționale la operații, misiuni, precum și alte activități.

11-12 iulie 2018 – Are loc Summitul NATO de la Bruxelles din noul sediu al Alianței, acesta fiind considerat cel mai dificil Summit aliat din ultimii 15 ani, generând riscul unei dezbinări transatlantice pe fondul reuniunilor cu tensiuni provocate de dezacordurile dintre președintele SUA Donald Trump și anumiți aliați europeni, în frunte cu cancelarul Germaniei Angela Merkel. Summitul de la Bruxelles s-a concretizat, în termeni militari, cu adoptarea celui mai mare plan de reîntărire a apărării colective de la finalul Războiului Rece. Acesta se referă la transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament pentru mobilitate militară în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO) și la sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile. Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020. În completare, NATO și Uniunea Europeană au semnat o nouă Declarație Comună care transformă mobilitatea militară într-un capitol esențial pentru securitatea europeană. Mai mult, Declarația finală a Summit-ului cuprinde, în premieră, solicitarea NATO pentru ca Rusia să își retragă trupele staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina. La Summit, aliații au decis și invitarea Macedoniei să devină al 30-lea membru al Alianței Nord-Atlantice și au hotărât lansarea unei misiuni aliate în Irak. În privința României, Declarația finală a summitului de la Bruxelles menționează, în contextul aprobării noii Structură de comandă și control a NATO, oferta României de a găzdui o structură de comandament NATO la nivel de corp de armată pe teritoriul său, ca parte a Structurii de Forțe, necesară pentru planificarea întăririlor în regiune în caz de necesitate. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește (NFIU, Comandamentul Multinațional și Brigada multinațională) și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli. Un alt rezultat notabil a fost reprezentat de consensul aliat pentru dezvoltarea Brigăzii multinaționale aliate de la Craiova. Un succes al României la acest summit a fost și organizarea, la inițiativa țării noastre, a unei sesiuni dedicate Mării Negre, la care au participat și partenerii din Georgia și Ucraina. În aceeași logică, un rezultat pozitiv politic a fost dat de nominalizarea Rusiei într-un paragraf premieră în care NATO cere Moscovei să retragă trupele militare staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

29-30 iunie 2022: Liderii celor 30 de state membre ale NATO, între care Joe Biden, Emmanuel Macron, Boris Johnson, Klaus Iohannis și Andrzej Duda, au adoptat noul Concept Strategic al Alianței, al doilea cel mai important document aliat după tratatul fondator de la Washington. Principala decizie istorică cu caracter transformator a acestui summit, Conceptul Strategic de la Madrid înlocuiește Conceptul Strategic de la Lisabona din 2010 și are rolul de a pregăti NATO pentru o eră a competiției strategice și pentru o lume din ce în ce mai periculoasă și mai impredictibilă. Noul Concept Strategic numește Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice, o recalificare fundamentală a relațiilor cu Moscova, care în precedentul concept strategic din 2010 era considerată un potențial partener strategic. De asemenea, China este abordată în premieră într-un astfel de document, fiind definită ca o “provocare sistemică”, iar regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică. În completarea Conceptului Strategic, liderii aliați au resetat postura NATO de apărare și descurajare cu decizii privind creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați. De asemenea, au decis să invite Finlanda și Suedia să adere la Alianță, iar la solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența. La finalul summitului NATO și președintele francez Emmanuel Macron a anunțat instalarea unei prezenței militare franceze pe termen lung în România cu “o brigadă care poate fi activată în caz de nevoie” și “cu sisteme cu rază medie de acțiune”, în contextul în care Franța conduce grupul de luptă al NATO în România. Totodată, liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței, iar România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO.

28-30 noiembrie 2022: Vreme de trei zile, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România a găzduit o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München a avut loc pe flancul estic al NATO. Astfel, miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei, iar Republica Moldova a participat în premieră la o astfel de reuniune. De asemenea, aliații au convenit că trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile. În subsidiar, șeful diplomației americane, Antony Blinken, a avut consultări politice cu liderii români și a reafirmat angajamentul SUA pentru parteneriatul strategic cu România, care în 2022 a marcat 25 de ani de la lansare.

Spune-ne opinia ta

Selectați modul de afișare a știrilor în flux

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării