Depunerea jurământului de către noul președinte ucrainean Vladimir Zelenski, luni 20 mai, la Kiev a prilejit printre altele interogații și speculații despre cine s-a aflat, dintre străini, în asistență. La Chișinău s-a vorbit despre absența premierului Filip și a președintelui Dodon. Speculații s-au făcut și la București, transmite Ştiri.md cu referire la europalibera.org.

Români a fost reprezentantă de viceprim-ministra Ana Birchal, trimisă de președintele Klaus Iohannis.

Volodimir Zelenski, actorul de comedie care a câștigat alegerile în Ucraina cu 73% din voturi, după al doilea tur de scrutin, a trimis invitația la președinție, dar potrivit Ministerului de Externe, Ana Birchall a avut în același timp mandat de reprezentare și din partea executivului român.

Birchall a avut o întâlnire între patru ochi cu Zelenski, în care i-a prezentat proaspătului șef de stat de la Kiev felicitări din partea lui Iohannis și din partea guvernului: „Consolidarea securității în regiunea Mării Negre reprezintă un obiect comun” i-a spus Birchall președintelui ucrainean, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului român de Externe. Viceprim-minista Birchall a vorbit cu Zelenski și despre „situația minorității române din Ucraina”, care în viziunea ei joacă rol de „punte de legătură” între cele două state.

Fostul președinte, Petro Poroșenko, în graba lui de a scoate din prim planul vieții sociale și culturale limba rusă, a mizat pe nouă Lege a educației, adoptată în 2017 și promulgată anul trecut și care limitează instruirea în limba maternă a minorităților etnice, inclusiv în limba română. Aplicarea acestor limitări a fost amânată până în 2023, după ce au creat mari nemulțumiri, mai ales la București și la Budapesta.

Spre deosebire de Ungaria, România nu a proliferat amenințări directe, dar a făcut gesturi din care rezultă că ar putea acționa decisiv în plan diplomatic împotriva Ucrainei. Chiar înainte ca Petro Poroșenko să promulge această lege, președintele Klaus Iohannis și-a amânat vizita de stat la Kiev, sugerând astfel că România vrea cu orice preț să-i protejeze pe cei 400.000 de vorbitori de limbă română.

Între timp lucrurile nu s-au mai limpezit, așa că tradiționala suspiciune dintre București și Kiev pare că persistă pe mai multe planuri: în zona energetică, România tergiversează cât poate gazoductul retur prin care să poată fi dus gaz românesc în Ucraina, deși e cerință standard a Uniunii Europene, ca fiecare stat să aibă astfel de conducte tur-retur cu statele din vecinătate; în plan diplomatic întâlnirile de rutină funcționează, dar Bucureștiul nu e preocupat să deschidă noi căi de comunicare spre Kiev, legăturile de infrastructură sunt de proastă calitate, proiectele comune trenează, iar Marea Neagră, dincolo de discursuri, nu este subiect de strategii comune. Totuși, România și-a luat angajamentul la NATO să sprijine securitatea cibernetică a Ucrainei și, în mod oficial, susține sancțiunile împotriva Rusiei, țară care a anexat abuziv Crimeea și care este implicată în conflictul din Donbas. Nu toți oficialii români sunt, însă, pe aceeași lungime de undă în această privință.