România anunță că renunță la rachete antigrindină
Sistemul antigrindină a fost oprit în România, după aproape 20 de ani. În comparație cu alte țări, unde funcționează generatoare terestre, peste Prut erau încă folosite rachete pentru controlul norilor.
Imagine simbolRomânia are în prezent 106 puncte de lansare a rachetelor antigrindină, operate din șase centre de comandă. Acestea acopereau aproape 25% din suprafața agricolă, o zonă considerată insuficientă de agricultori, mai ales în anii cu vreme extremă, transmite Știri.md, cu referire la ipn.md.
Racheta folosită conține o capsă pirotehnică și iodură de argint. Aceasta e lansată în nori, iar în cădere se eliberează substanța care „sparge” particulele de gheață. Teoretic, în loc să cadă grindina, apare ploaia, iar mecanismul se autodistruge înainte să ajungă la sol, fără explozie.
Ungaria, de exemplu, a trecut la un alt sistem antigrindină, la generatoare terestre, considerate mai ecologice. Acestea trimit iodura de argint în atmosferă, prin ardere controlată, direct de la sol, fără explozii și fără riscuri adiționale, după cum afirmă susținătorii generatoarelor.
De-a lungul timpului, fermierii români au protestat, în semn de nemulțumire față de sistemul antigrindină. Unii consideră că rachetele nu doar că nu ajută, ci alungă și ploaia. În 2014, situația a scăpat de sub control în județul Vrancea. Agricultorii protestatari au atacat cu pietre și scânduri o stație de lansare a rachetelor antigrindină.
La 15 aprilie, în România trebuia să înceapă lansarea rachetelor antigrindină. Ministerul agriculturii a suspendat temporar tragerile, după ce fermierii din județele Prahova și Vrancea au scris numeroase petiții în care s-au plâns de secetă, care ar fi fost cauzată de rachetele respective.
Republica Moldova, de asemenea, folosește rachetele antigrindină, împreună cu Bulgaria, Croația, Serbia și Macedonia de Nord.