Războiul din Ucraina schimbă prioritățile UE. România riscă pierderi

Deputatul european Siegfried Mureşan a susţinut un briefing de presă pe marginea priorităţilor Parlamentului European privind bugetul UE pe termen lung. Briefing-ul este organizat înainte de publicarea în data de 16 iulie, de către Comisia Europeană, a propunerii legislative pe acest subiect, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

„Ne aflăm în momentul de față în exercițiul bugetar 2021-2027. România are alocată pentru această perioadă (2021-2027) peste 46 de miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene, asta însemnând peste 16% din PIB-ul României.  Asta pe lângă banii din Planul Național de Redresare și Reziliență”, a susținut Mureșan.

„Mă aștept la o creștere semnificativă pentru apărare”

„De când România a aderat la Uniunea Europeană până astăzi, a contribuit cu aproximativ 34 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene și a absorbit 103 miliarde euro, cifrele actualizate la zi. Am plătit 34, am absorbit 103, am absorbit cu 69 miliarde de euro mai mult decât am contribuit. Am absorbit în total de 3 ori mai mult decât am contribuit”, a arătat parlamentarul.

Acest dosar, cu privire la bugetul pentru 2028-2034 este extrem de important pentru România. 

În bugetul anterior am avut pentru prima dată un capitol special destinat apărării, care a reprezentat doar 1,2% din bugetul multianual, sub 15 miliarde de euro pentru 7 ani, pentru 27 de state membre. „Această suma fost decisă în 2020, înainte de invazia ilegală și ilegitima forțelor armate ruse în Ucraina, insuficient pentru nevoile actuale. De aceea mă aștept la o creștere semnificativă în acel domeniu”, spune Mureșan.

Iar competitivitatea trebuie să devină o prioritate. „Trebuie să ne asigurăm că toate tipurile de investiții finanțate contribuie la creșterea competitivității. Deși avem aceste două noi priorități, nu avem voie să ignorăm prioritățile tradiționale ale Uniunii Europene, coeziunea și agricultura care și-au dovedit importanța și relevanța în timp, care sunt extrem de importante și pentru România”, explică el.

„Coeziunea, adică banii de drumuri, spitale, școli trebuie să rămână o prioritate”

Din politica de coeziune se finanțează construcția de autostrăzi, reabilitarea de drumuri, reabilitatea căilor ferate, izolarea termică a blocurilor, modernizarea școlilor, spitalelor, grădinițelor, construcția infrastructurii energetice, de apă etc. în sate și în orașe. „De aceea, coeziunea trebuie să rămână o prioritate inclusiv pentru România în negocieri”, spune politicianul. România s-a numărat printre cele 14 țări din UE care a susținut că politica de coeziune și cea agricolă comună nu trebuie să rămână cu bugete reduse.

Deosebit de importantă este și politica agricolă comună: „Din aceasta practic, asigurăm securitatea alimentară. Prin subvențiile pe care le acordăm fermierilor, ne asigurăm că agricultorii, fermierii pot produce în continuare cantități suficiente și la o calitate la nivel european. Asigurăm milioane de locuri de muncă în mediul rural și asiguram dezvoltarea mediului rural dincolo de agricultură, mai ales în contextul în care securitatea devine o prioritate nouă a bugetului Uniunii Europene, securitatea alimentară e esențială. Nu putem avea siguranță națională fără siguranța alimentară.”

Mureșan: „Păstrăm alocările pentru politica agricolă comună și de coeziune”

„Poziția mea ca negociator șef al Parlamentului European va fi să păstrăm alocările pentru politica agricolă comună și pentru politica de coeziune. Nu vom accepta, în numele Parlamentului European, nicio punere sub semnul întrebării, nicio diminuare a rolului, nicio reducere a finanțării pentru aceste priorități. Sigur că, politica agricolă comună și proiectul de coeziune trebuie aliniate noilor priorități, adică ele trebuie să evolueze, trebuie să se modernizeze, trebuie ca contribuția lor la creșterea competitivității, prioritate nouă, să fie evidentă și acolo unde e posibil, din proiecte de coeziune, să avem și o contribuție la creșterea securității, adică să finanțăm proiecte cu întrebuințare duală, civilă și militară”, a explicat Mureșan.

Deoarece așteptăm ca Uniunea Europeană să facă mai multe, să ofere mai mult sprijin în următorii ani decât în trecut, e evident că o creștere a bugetului Uniunii Europene este inevitabilă, arată el.

„Creșterea însă trebuie să fie moderată, rezonabilă și justificată, deoarece situația fiscal- bugetară a multor state membre ale Uniunii Europene este tensionată, însă nu putem aștepta ca Uniunea Europeană să facă mai mult cu un buget mai mic”, susține parlamentarul.

Taxe pentru Temu și Shein percepute directă de UE pentru a obține direct venituri?

În paralel, trebuie să rambursăm datoria efectuată de Uniunea Europeană la începutul pandemiei generate de coronavirus, când am lansat cel mai mare pachet de ajutor economic lansat vreodată la nivel european, mecanismul european de reziliență, peste 700 de miliarde de euro, din care sunt finanțate Planurile Naționale de Redresare și Reziliență ale tuturor statelor membre. „România a avut alocate aproximativ 28 de miliarde de euro pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. Jumătate din aceste fonduri sunt credite, jumătate sunt fonduri nerambursabile”, a susținut parlamentarul.

Avem trei posibilități pentru rambursare, spune parlamentarul:

-fondurile rambursabile primite de statele membre din PNRR să fie rambursate investitorilor printr-o creștere a contribuției la bugetul Uniunii Europene, ceea ce statele membre nu vor face, crede Mureșan;

-Cea de-a doua posibilitate este să fie rambursate printr-o reducere a bugetului Uniunii Europene, lucru pe care Parlamentul European nu-l va accepta, spune parlamentarul, deoarece o reducere ar fi dramatică pentru femieri, cercetători, investitori și ceilalți beneficiari;

- „Cea de-a treia soluție este introducerea unor surse proprii proprii ale Uniunii Europene, iar Parlamentul European solicită în mod expres acest lucru. Introducem surse proprii de venit ale Uniunii Europene, care să asigure rambursarea datoriilor făcute pentru finanțarea PNRE-urilor și care să asigure o finanțare a Uniunii European pe termen lung, care trebuie să fie transparentă, să fie predictibilă și să fie europeană, fiindcă în momentul de față, contribuțiile la buget vin în principal din partea statelor membre și din șapte în șapte ani statele membre discută și decid politic cât și în ce condiții să contribuie la bugetul Uniunii Europene. Iar fiecare stat membru se gândește în primul rând la poziția netă, cum să contribui cât mai puțin, cum să beneficiezi cât mai mult. Și asta nu a fi o finanțare sustenabilă, nu e în spirit european”, a explicat Mureșan.

De aceea Parlamentul European susține introducerea de resurse proprii. „A venit un moment al adevărului, de la începutul pandemiei, am fost foarte mândri în România că în acești șapte ani avem 80 de miliarde de euro la dispoziție din bugetul Uniunii Europene, din PNRR și câteva proiecte adiționale, însă cred că trebuia să spunem mai devreme oamenilor adevărul în România și anume că o parte din aceste fonduri vor trebui rambursate”, a conchis el.

Aici solicitarea Parlmentului față de Comisia Europeană este de a prezenta toate posibilitățile de resurse propriii, inclusiv taxarea la frontiera externă a Uniunii Europene.

„Mă aștept ca taxarea importurilor în UE pe baza dioxidului de carbon emis în cazul procesului de producție să fie o sursă venit. În plus, Uniunea Europeană importă peste 5 miliarde de pachete de mici valori anual, de valori de până la 150 de euro, care sunt scutite de la plata oricăror taxe vamale (aici intră produsele vândute prin cunoscutele magazine online Tem și Shein-nr). Mă aștept ca Comisia Europeană să propună o mică taxă vamală pentru toate pachetele importate, pentru toate pachete de mici valori importate de Uniunea Europeană. Deci mă aștept să existe câteva forme de taxare la frontiera externă a Uniunii Europene care să nu ducă la o împovărare semnificativă a niciunei categorii economice, a niciunui categorii de populație”.

Mureșan se așteaptă la discuții despre o eventuală taxare a giganților tehnologici respectiv pe tranzacții financiare. „Toate ideile care au existat până acum, plus orice idei noi Comisia poate genera, sunt binevenite, trebuie discutate în următoarele luni, pentru ca o sursă proprie de venit să poată fi introdusă”, a explicat el.

Mureșan a precizat că această decizie va fi luată numai cu acordul tuturor țărilor membre ale UE.

Fondurile europene vor fi condiționate de reforme

În același timp, este esențial ca România să accelereze absorbția de fonduri europene. O rată mică a absorbției de fonduri europeane a României în actualul exercițiu slăbește poziția noastră de negociere, spune parlamentarul. „Cu cât rata de absorbție va crește mai mult în următoarele luni, cu cât actualul guvern va reuși să recupereze din întârzieri cu atât poziția de negociere a României va fi mai puternică și cu atât îmi va fi facilitată și mie munca de negociator șef al Parlamentului European când voi solicita o politică de coeziune ambițioasă în următorii ani”, arată Mureșan.

Comisia Europeană dorește să continue în această logică a condiționării fondurilor europene de reforme. „Noi, Parlamentul European, spunem următorul lucru. 1. Reformele sunt lucrul bun. Nu ne opunem în mod fundamental lor, însă, din implementarea PNRR-urilor, vedem următorul lucru. Nu există o legătură între țintele și jaloanele de implementat, între reformele de implementat și investițiile care ar avea finanțarea tăiată dacă reformele nu sunt implementate. Adică, dacă de exemplu când guvernul a întârziat restructurarea managementului companiilor de stat, atunci a fost blocată o sumă de bani care ar fi trebuit să fie folosită în cu totul la alte domenii. Și acest lucru nu este în regulă. Ca atare, noi, Parlamentul, spunem așa, nu ne opunem în mod fundamental corelării fondurilor europene de reforme, însă dorim ca legătura să fie una directă, în cadrul aceluiași domeniu. Adică să nu poată fi înghețate fonduri pentru fermieri dacă un guvern nu face o reformă a pensiilor, de exemplu. Și cred că orice guvern care e orientat spre reforme nu va avea dificultăți în implementarea acestor corelări, mai ales de vreme ce noi, Parlamentul European, dorim ca reformele să fie totuși proporționale cu investițiile”, arată Mureșan.

9,3% din 31 de miliarde de euro - rata de absorbție pe politica de coeziune

România poate primi în total 31,5 miliarde EUR din partea politicii de coeziune în perioada 2021-2027

Poziția României la negocieri ar fi mai puternică dacă rata de absorbție la politica de coeziune ar fi mai mare, spune Mureșan. „Noi am reușit mereu la finalul exercițiilor bugetare desfășurate de când am aderat la Uniunea Europeană până acum, să avem rate de absorbție foarte bune, atât în 2007-2013, cât și în 2014-2020. Însă am reușit să absorbim fondurile care ni se cuvin extrem de târziu”, explică el.

Mureșan a analizat de ce avem și acum întârzieri majore la politica de coeziune: „Sunt trei motive. Unul și jumate este de înțeles și unul și jumate, de neînțeles. Primul motiv de înțeles este că din vechiul buget 2014-2020 fondurile ne-au stat la dispoziție până la 31 decembrie 2023. E de înțeles că până în 2023 am prioritizat vechiul exercițiu pentru a nu pierde acei bani. Aa doilea motiv este că am primit 28 de miliarde pentru Planul Național de Redresare și Reziliență și Guvernul a prioritizat acel plan, existând impresia că sunt fonduri noi, adiționale, impresia justificată de altfel”.

Mureșan crede că această abordare a fost parțial corectă, fiind greșit faptul că a fost ignorat noul exercițiu bugetară multianual. „Aceasta este de fapt greșeala majoră. Guvernul a procedat corect, prioritizând vechiul exercițiul, a procedat corect, concentrându-se și pe PNRR, dar a cheltuit prea mult capital, prea multă energie acolo și a făcut o greșeală majoră, ignorând începerea absorbției din exercițiul bugetar 2021-2027”, arată Mureșan

Avem întârzieri și cu cât reușim în următoarele luni să accelerăm rata de absorbție aici, cu atât vom fi mai credibili când vom solicita o politică de coeziune ambițioasă, spune parlamentarul.

„Avem 9,3% plăți din politica de coeziune, nivelul total este 15%, 9,3% plăți, restul prefinanțare. A început absorbția în ultimele luni, în urmă cu 2-3 luni în afară de prefinanțare, rata de absorbție era aproape 0”, a arătat el.

Prioritățile României pentru viitorul exercițiu bugetar, sunt: „în primul rând, politica agricolă comună, în al doilea rând, politica de coeziune, în al treilea rând, apărarea. Simplificarea, de asemenea, este în beneficiu celor care absorb fonduri europene în România, mai ales în beneficiu ONG-urilor al micilor întreprinzători al IMM-urilor și trebuie de asemenea prioritizată”.