Pentru prima dată în istoria modernă, o Capitală a lumii ar putea rămâne complet fără apă. Kabul, Capitala Afganistanului, se confruntă cu o criză severă a apei, agravată de schimbările climatice, de explozia demografică și de gestionarea defectuoasă a resurselor, potrivit The Guardian. Fiecare zi care trece aduce orașul mai aproape de dezastru, iar salvarea ar putea veni doar cu sprijin extern, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

„Ar trebui să se depună eforturi susținute pentru a documenta mai bine această situație și pentru a atrage atenția internațională asupra necesității de a aborda criza”, a avertizat Dayne Curry, directorul Mercy Corps Afghanistan, care a subliniat că lipsa apei va forța oamenii să-și părăsească comunitățile și va duce la un val de migrație și mai mare dacă comunitatea internațională nu intervine rapid.

Situaţie de criză

Situația a atins un punct critic: nivelul apei din acviferele Kabulului a scăzut cu până la 30 de metri în ultimul deceniu, în timp ce orașul extrage anual cu 44 de milioane de metri cubi mai mult decât capacitatea naturală de reîncărcare a resurselor. Aproape jumătate din puțurile din Kabul s-au uscat complet, iar 80% din apa rămasă este contaminată cu canalizare, salinitate și arsenic, transformând accesul la apă într-o luptă zilnică.

Multe familii cheltuiesc deja 30% din veniturile lor pentru a cumpăra apă, iar două treimi dintre gospodării sunt îndatorate din cauza achiziției de apă potabilă. În același timp, companii private profită de criză şi vând apa la prețuri ridicate localnicilor disperați.

În ultimele două decenii, populația Kabulului a crescut de la sub 2 milioane la peste 7 milioane de locuitori, o creștere pe care infrastructura orașului nu o poate susține, mai ales pe fondul instabilității politice și al blocării ajutoarelor externe, după ce Donald Trump a suspendat programul USAID.

Programul salvator este blocat

Există însă o rază de speranță. Proiectul conductei râului Panjshir, odată finalizat, ar putea aproviziona cu apă potabilă 2 milioane de locuitori și ar putea reduce dependența orașului de apele subterane. Proiectarea a fost finalizată la sfârșitul anului 2024, însă rămâne blocat în așteptarea aprobării bugetului de 170 de milioane de dolari, guvernul afgan căutând investitori suplimentari.

„Nu avem timp să stăm și să așteptăm bugetele. Suntem prinși într-o furtună din care nu vom mai avea scăpare dacă nu acționăm imediat”, a declarat dr. Najibullah Sadid, cercetător senior în domeniul gestionării resurselor de apă.

El a subliniat că oamenii din Kabul sunt gata să sacrifice din puținul pe care îl au pentru o soluție sustenabilă: „Proiectul care va avea cel mai rapid impact este prioritar. Trebuie doar să începem de undeva.”