Povestea unui tânăr care conduce o cafenea pentru persoanele vulnerabile
Alen Bobinac, un tânăr de pe o mică insulă croată, este dovada vie că viața se poate schimba la 180 de grade. Cu doar un geamantan și un cort, fără bani și fără un acoperiș deasupra capului, în 2015 a ajuns la Dublin, relatează Blic.

De la dormit în parc la propria cafenea
Astăzi, Alen are două diplome de master și un premiu prestigios acordat de primarul orașului pentru munca sa umanitară în sprijinul persoanelor fără adăpost. Povestea lui, de la nopțile petrecute dormind în parc până la conducerea cafenelei Lighthouse pentru oamenii străzii, este despre perseverență, speranță și puterea comunității, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.
Povestea începe cu o dorință simplă: aceea de a scăpa dintr-o situație familială dificilă și de a le oferi lui și fratelui său o viață mai bună. Cu economii modeste, abia suficiente pentru un bilet de avion, s-a decis ca el să plece primul în Irlanda și să încerce să găsească un loc de muncă.
Primele săptămâni le-a petrecut dormind sub cerul liber, în parcul St. Stephen’s Green, hrănindu-se cu conserve de fasole și mazăre, pe care le cumpăra cu puțin peste un euro pe zi. „Nu aveam un plan. Știam doar că trebuie să reușesc”, povestește Alen pentru Irish Times.
Punctul de cotitură a venit când a descoperit serviciile locale de ajutor pentru persoanele fără adăpost și așa-numitul „soup run” (distribuirea de alimente calde), datorită cărora nu a mai fost nevoit să îndure foamea. „Atunci am știut că nu mai trebuie să sufăr de foame”, spune Alen.
Culesul de fructe, primul loc de muncă
Primul său loc de muncă a fost la cules de fructe, pentru care a primit 50 de euro – bani cu care și-a adus fratele din Croația. Apoi a lucrat ca ajutor în bucătărie, dar a continuat să doarmă pe străzi. Abia după un an de trai pe stradă a primit șansa, cu sprijinul organizației umanitare Tiglin, de a se muta într-o locuință de tranziție, un apartament destinat celor care lucrează la educația și angajarea lor.
„De la dormit pe stradă la înscrierea la facultate au trecut doar șapte zile”, își amintește Alen despre momentul care i-a schimbat viața.
Astăzi, deține două diplome de master: una în studii despre copii, tineri și familie, și cealaltă în relații internaționale. Munca sa umanitară, în special ca manager al cafenelei pentru persoane fără adăpost Lighthouse din Dublin, i-a adus Premiul Primarului Dublinului, alături de fratele său. În cadrul Lighthouse, Alen a inițiat numeroase evenimente, de la concerte live și zile tematice precum „Ziua Africană” până la târguri de haine, pentru a atrage oamenii străzii și a-i ajuta să facă primul pas spre o viață mai bună.
Pentru el, Irlanda este țara oportunităților și a solidarității
„Din prima zi am simțit că aici totul este posibil, că oamenii sunt calzi și că comunitatea funcționează ca un trib uriaș”, spune el.
El adaugă că niciodată nu a văzut traiul pe stradă ca pe un eșec, ci ca pe o parte a drumului său spre succes. Astăzi, în contextul în care Irlanda înregistrează cifre record de persoane fără adăpost, Alen amintește în fiecare zi că și în cele mai grele condiții, există o cale de ieșire, dacă ai voință, sprijin și șansa potrivită. Un om al străzii, divorțat, șomer și care locuia într-o mașină, a devenit un adevărat model după ce a investit toți banii pe care îi avea și astfel a ajuns milionar.