Muzeul Casa Părintească din Palanca, o adevărată atracție turistică

Tatiana Popa avea trei ani când împreună cu familia a fost deportată în Siberia. La întoarcere, în 1955, n-au avut dreptul să revină la cuibul lor și au revenit la Palanca peste 13 ani. În anii de străinie, casa lor a servit drept sediu pentru mai multe instituții sovietice, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

„Visul meu dintotdeauna era să-mi reîntorc casa părinților, măcar în ultimii ani mămica mea să poată păși pragul casei. Era un vis sfânt.”

Abia în 1999, Tatiana Popa și-a recuperat casa. A dat jos tencuiala, a văruit, a dezinfectat-o de izul comunist, cum zicea ea. În 2000 a inaugurat muzeul, al cărui nucleu este Casa Mare.

„Este camera sfântă, altarul unei case. Aici se păstrează lucrurile originale, începând cu perdeluțele măicuței, ceasul bunicului din 1870, măsuța lucrată de tata. Important pentru Casa Mare este galeria de fotografii a părinților, a neamului.”

Valiza de lemn cu lacăt și cod secret a fost confecționată în Siberia de tatăl Tatianei Popa, iar setul pentru șah este o adevărată capodoperă.

„Cu asta a venit, cu valiza de lemn lucrată de el, cutia de șah și un toporaș. Moldovenii sunt gospodari. Chiar să n-aibă nimic, să aibă doar un toporaș, că el face și casă și masă.”

Un loc sfânt pentru Tatiana Popa este camera măicuței. A fost cusătoreasă, țesătoare iscusită, dovadă fiind covorul „Crenguță de liliac”, țesut de mama ei în 1929.

„Anume floarea de liliac este țesută din lâna nevopsită a oilor caracteristice satului brumăriu-albastru. Pernuțele tot lucrate de mama. Mașina de cusut a măicuței mele din 1870 și fotografia mamei la 90 de ani.”

În timp, muzeul și-a extins spațiul și activitățile. Acum aici sunt organizate tabere internaționale, sărbători tradiționale. Tatiana Popa transmite cu drag arta meșteșugului femeilor și tinerei generații din Palanca. Totodată, Tatiana Popa se numără printre cele 19 personalități, care din acest an vor ridica indemnizația de merit pentru realizări remarcabile în domeniul culturii.

„Ne învață să ne dezvoltăm creierul, să nu stăm pe internet, să nu pierdem timpul în zadar. Lucrăm, croșetăm, dansăm”, spune Iulia, elevă.

„Doamna care este stăpâna, extrem de binevoitoare, ne-a introdus într-o lume în care parcă m-am întors în copilăria mea când mergeam la bunici. Păstrează cultura noastră națională. Totul este cu o dedicație enormă, cu suflet”, a menționat Vera Gurievschi, vizitatoare.

În acest an, Muzeul Casa Părintească marchează un sfert de veac. Cu acest prilej, cele mai valoroase exponate din Casa Părintească s-au mutat la Muzeul Național de Etnografie din Chișinău. Acestea vor fi prezentate publicului pe 17 mai, la Noaptea Europeană a Muzeelor.