Potrivit declaraţiei făcute Reuters de către o purtătoare de cuvânt, este vorba de Cehia, Estonia, Letonia şi Germania, transmite Știri.md cu referire la stiripesurse.ro.

Belarus a acuzat Polonia şi Lituania de amestec în afacerile interne, după ce aceste ţări vecine au primit lideri în exil ai opoziţiei de la Minsk şi au refuzat să recunoască victoria preşedintelui Alexandr Lukaşenko în alegerile din 9 august.

Criticii regimului belarus susţin că votul a fost fraudat, acuzaţie dezminţită de actualul şef al statului.

Fosta republică sovietică şi-a rechemat vineri pentru consultări ambasadorii de la Varşovia şi Vilnius şi a cerut reducerea personalului diplomatic lituanian şi polonez de la Minsk.

Polonia şi Lituania au refuzat să se conformeze şi şi-au rechemat la rândul lor ambasadorii din Belarus.

Germania nu a răspuns imediat cererii Reuters de a confirma demersul diplomatic.

O purtătoare de cuvânt a ministerului de externe ceh a declarat că 'luăm în considerare o reacţie de solidaritate cu Polonia şi Lituania'.

Ministrul de externe estonian, Urmas Reinsalu, a apreciat că presiunea Belarus asupra Poloniei şi Lituaniei este 'nejustificată şi nefericită' şi a comunicat că 'în semn de protest faţă de măsurile luate de Belarus, am decis să îl invităm la Tallinn pe ambasadorul nostru din Belarus, pentru consultări'.

Cele trei republici baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - au fost primele din Uniunea Europeană care au adoptat sancţiuni împotriva lui Lukaşenko şi altor oficiali din Belarus pentru presupusele fraude electorale şi pentru reprimarea violentă a protestelor.

Confruntat cu manifestaţii ostile aproape zilnice după alegeri şi cu sancţiuni occidentale împotriva sa şi a altor reprezentanţi importanţi ai regimului său, Lukaşenko a cerut sprijin financiar şi diplomatic Rusiei, în încercarea de a păstra puterea pe care o deţine de 26 de ani.