Iranul a deportat peste jumătate de milion de afgani în 16 zile

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) 508.426 de afgani au părăsit Iranul între 24 iunie și 9 iulie, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

51.000 de afgani au trecut granița vineri, înainte de termenul limită impus duminică pentru imigranții fără acte.

Deportările fac parte dintr-un program anunțat de Iran în martie și au fost accelerate în urma războiului de 12 zile cu Israelul, alimentate de afirmații nefondate conform cărora afganii ar fi spionat pentru Israel înainte ca aceasta să lanseze atacul asupra republicii islamice, dar și ulterior.

În lipsa unor dovezi substanțiale că migranții ar fi ajutat Israelul, analiștii spun că Iranul se folosește de această represiune împotriva spionilor pentru a diminua numărul imigranților ilegal din Afganistan, o ambiție mai veche a Teheranului.

Deportări accelerate, pe caniculă

Condițiile de călătorie pentru persoanele repatriate sunt dificile, temperaturile ajungând la 40 de grade Celsius, în timp ce centrele de recepție de la granița cu Afganistanul sunt suprasolicitate.

„Sunt mii de oameni care așteaptă în soare - și știți cât de cald poate fi la Herat. Este îngrozitor. Săptămâna trecută a fost un număr masiv”, a declarat marți pentru CNN Mihyung Park, șeful misiunii organizației internaționale pentru migrație a ONU, precizând că jumătate dintre migranții întorși în Afganistan în acest an au sosit de la 1 iunie. Într-o singură săptămână din iulie, au plecat 250.000 de persoane, a precizat ea.

„Săptămâna trecută au fost aproximativ 400 de copii neînsoțiți – asta e mult”, a adăugat ea.

Imaginile de la punctul de trecere a frontierei Islam Qala arată sute de migranți care așteaptă procesarea și transportul, în soarele arzător din Afganistan. Mulți dintre cei forțați să plece locuiesc în Iran de mulți ani, adesea în condiții semi-permanente, în ciuda lipsei de documente: aceste persoane s-au trezit practic dezrădăcinate de pe o zi pe alta.

Bashir, în vârstă de douăzeci de ani, a declarat într-un interviu acordat publicației Islam Qala, un oraș de graniță din vestul Afganistanului, că a fost reținut de poliție la Teheran și dus imediat într-un centru de detenție.

„Mai întâi, mi-au luat 10 milioane de tomani (aproximativ 200 de dolari). Apoi m-au trimis la centrul de detenție, unde am fost ținut două nopți și m-au obligat să plătesc încă 2 milioane (50 de dolari). În centrul de detenție nu ne dădeau mâncare sau apă. Erau în jur de 200 de oameni acolo și ne băteau, ne abuzau”, a spus el.

Parisa, în vârstă de 11 ani, povestește că i s-a spus că nu mai poate merge la școală anul acesta, anunțând deportarea iminentă a familiei sale. Școlarizarea fetelor în Afganistan este restricționată sub talibani.

„Am locuit șase ani în Iran înainte să ne anunțe să solicităm scrisoarea de ieșire și să părăsim Iranul”, a spus ea. „Aveam un document legal de recensământ, dar ne-au spus să părăsim Iranul imediat.”

Acuzați de spionaj

„Sute de afgani și membri ai minorităților etnice și religioase au fost reținuți în #Iran acuzați de «spionaj». De asemenea, au apărut rapoarte despre incitarea la discriminare și violență în mass-media, care etichetează afganii și comunitățile minoritare drept trădători și utilizează un limbaj dezumanizant”, a scris pe X Raportorul special al ONU pentru Afganistan, Richard Bennett.

„Ne-am străduit întotdeauna să fim gazde bune, dar securitatea națională este o prioritate și, firește, cetățenii ilegali trebuie să se întoarcă” în țara lor, a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului iranian, Fatemeh Mohajerani, pe 1 iulie, potrivit Reuters.

Mass-media de stat a difuzat, de asemenea, imagini cu un presupus „spion” afgan în favoarea Israelului, care a mărturisit că a lucrat pentru un conațional ce locuiește în Germania.

„Acea persoană m-a contactat și mi-a spus că are nevoie de informații despre anumite locații”, susține presupusul spion. „Mi-a cerut niște locații, iar eu i le-am furnizat. Am primit și 2.000 de dolari de la el.” Raportul nu l-a identificat pe presupusul spion și nici nu a furnizat dovezi care să-i susțină afirmația.

Presa de stat a publicat, de asemenea, imagini cu poliția din Teheran în timp ce urmărește și reține migranți, care sunt apoi urcați în autobuze.

Corespondentul televiziunii de stat din filmare îl întreabă pe unul dintre angajatorii din Teheran: „De ce l-ați angajat pe afgan? Este împotriva legii.” Presupusul angajator răspunde: „Știu! Dar trebuie să-i plătesc ca să se poată întoarce. Vor să plece și așteaptă să fie plătiți.”

Femei singure cu copii, alungate din Iran

Într-o declarație acordată ziarului Guardian și agenției de știri afgane Zan Times, la un punct de trecere a frontierei din sudul Afganistanului, Sahar*, în vârstă de 40 de ani, călătorește cu cinci copii și spune că nu are nicio idee unde va locui de acum încolo, O văduvă din Baghlan, un oraș din nordul Afganistanului, locuia în Iran de mai bine de un deceniu. Avea un mic atelier de croitorie și plătise recent un avans pentru o casă. Săptămâna trecută, a fost reținută împreună cu copiii ei dintr-o tabără de refugiați din apropierea orașului Shiraz, din sud, și deportată.

„Nici măcar nu am apucat să le împachetez hainele. Au venit în toiul nopții. I-am implorat să-mi dea doar două zile să-mi iau lucrurile. Dar nu m-au ascultat. Ne-au dat afară ca pe gunoi.”

Până de curând, cei vizați de deportare erau în special bărbații și muncitorii fără acte.

Însă oficialii de la frontieră afgani spun că politica s-a schimbat recent, cel puțin 100 de femei neînsoțite fiind deportate printr-un singur punct de frontieră din provincia Nimroz, în sudul țării, între martie și mai anul acesta.

Întoarcerea în Afganistan fără un tutore de sex masculin pune femeile în conflict direct cu legea talibană, care interzice femeilor să călătorească singure. Multe dintre cele întoarse din Iran se trezesc blocate la graniță, incapabile să-și continue călătoria.

Talibanii spun că oferă adăpost pe termen scurt și asistență pentru transport femeilor deportate fără un mahram (un bărbat adult care o poate însoți într-o călătorie). Însă multe persoane repatriate spun că nu au primit un astfel de ajutor. Conform politicii talibane, majoritatea femeilor singure nu au voie să primească terenuri, să călătorească singure în provincia lor de origine sau să acceseze un loc de muncă.

Sahar spune că opțiunile ei în Afganistan sunt sumbre. Are o mamă în vârstă în Baghlan, dar nu are casă, și nu are soț, ceea ce înseamnă că,  nu poate călători singură sau lucra legal. „Am cerut pământ [de la talibani], orice ca să o iau de la capăt. Mi-au spus: «Ești femeie, nu ai mahram. Nu te califici.»”

Multe ajung să se bazeze pe familia extinsă sau pe rețele informale. O femeie, recent întorsă cu un nou-născut, spune că nu i s-a oferit hrană și adăpost. „Mi-au spus: «Nu ești eligibilă. Nu ai un bărbat cu tine». Dar bebelușul meu are doar patru zile. Unde ar trebui să merg?”

Agenția ONU, Organizația Internațională pentru Migrație și alte grupuri oferă ajutor temporar la punctele de trecere a frontierei, dar nu au mandatul sau resursele pentru sprijin pe termen lung.