Germania: Cercetătorii au descoperit cea mai amară substanță din lume

Această ciupercă, răspândită în special în Marea Britanie, a atras atenția cercetătorilor datorită gustului său extrem de neplăcut. Deși este extrem de amară, ciuperca nu este toxică pentru consumul uman, fapt ce a stârnit și mai mult curiozitatea specialiștilor în biochimie alimentară, transmite Știri.md cu referire la playtech.ro.

O substanță incredibil de potentă

Studiile au arătat că noul compus, oligoporin D, activează receptorii specializați pentru gustul amar din cavitatea bucală la concentrații incredibil de mici. Concret, un singur gram de oligoporin D ar putea fi detectat gustativ dacă ar fi dizolvat în echivalentul a 106 căzi de baie pline cu apă.

Alături de oligoporin D, cercetătorii au mai descoperit încă două substanțe amare necunoscute anterior în aceeași ciupercă. Toate aceste compuși activează receptorii gustativi responsabili cu detecția amărăciunii, un mecanism biologic care în mod tradițional ajută la evitarea consumului de alimente potențial toxice.

Misterele gustului amar

Gustul amar este una dintre cele cinci senzații gustative fundamentale, alături de dulce, sărat, acru și umami. Deși gustul amar a fost asociat istoric cu protecția împotriva otrăvurilor, descoperirile recente sugerează că lucrurile sunt mai complicate.

Cercetătorii au identificat acești receptori ai gustului amar nu doar în gură, ci și în stomac, colon și chiar la nivelul pielii, indicând că funcțiile lor sunt mult mai variate decât s-a crezut inițial.

Paradoxal, ciuperca Amaropostia stiptica, extrem de amară, este inofensivă, în timp ce alte ciuperci mortale, precum Amanita phalloides (cunoscută și sub numele de „pălăria morții”), au un gust plăcut de nucă, punând sub semnul întrebării teoria simplistă potrivit căreia gustul amar este întotdeauna un semnal de alarmă pentru toxine.

Implicații pentru cercetarea viitoare

Descoperirea compusului oligoporin D și analiza chimică a gustului amar deschid noi perspective în cercetarea alimentară și medicală. Studierea compușilor amari din fungi, plante sau alte organisme poate contribui la dezvoltarea unor produse alimentare mai sănătoase sau a unor tratamente inovatoare pentru controlul digestiei și al sațietății.

Dr. Maik Behrens, coordonatorul echipei de cercetători, a subliniat importanța acestor rezultate: „Înțelegerea diversității moleculare și a modului de acțiune al compușilor amari naturali ne-ar putea permite în viitor să creăm alimente care să influențeze pozitiv digestia și senzația de sațietate.”

Câteva date interesante despre fungi

Această descoperire vine într-un moment în care cercetările despre ciuperci și rolul lor evolutiv cunosc un avânt semnificativ. De exemplu, în Africa de Sud, au fost găsite urme fosilizate ale celor mai vechi fungi de pe Pământ, datând de acum 2,4 miliarde de ani — o perioadă de timp dublă față de cea a apariției plantelor cu flori.

Aceste noi date ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine evoluția gustului amar și complexitatea modului în care organismele, inclusiv oamenii, detectează și răspund la compuși chimici din mediul lor.