Generaţia Putin cere schimbare în timp ce economia Rusiei rămâne fără suflu

Generaţia Putin se răzvrăteşte, iar protestele din Rusia contra gu­vernului şi preşedintelui au luat o amploare fără precedent, transmite Știri.md cu referire la zf.ro.

Demons­traţii sporadice regionale, legate de probleme locale, s-au transformat în proteste uriaşe în capitala ţării şi oraşele mari, la care oamenii acuză modul în care regimul de la Kremlin acaparează puterea.

Aceste turbulenţe sociale se produc peste un fond de instabilitate economică la care contribuie şi sancţiunile occidentale aplicate Rusiei. 

Mâncarea se scumpeşte, economia nu creşte, iar popularitatea preşedintelui rus Vladimir Putin scade pe măsură ce promisiunile sale rămân neîndeplinite.

Preţul untului au crescut cu 79% din 2014 încoace, de când Rusia a interzis o gamă largă de importuri din Uniunea Europeană, potrivit unei analize a KPMG. În acelaşi timp, peştele congelat s-a scumpit cu până la 68%, iar varza albă cu 62%. 

Chiar şi preţurile unor materii prime care se produceau deja în volume mari în Rusia au crescut. Spre exemplu, făina este cu 25% mai scumpă, sucul de roşii cu 34%, iar uleiul de floarea-soarelui cu 35%. 

Doar cartofii nu s-au scumpit din 2014. Kremlinul a interzis importurile alimentare din UE ca reacţie la sancţiunile internaţionale impuse Rusiei după ce aceasta a invadat Crimeea, teritoriu ucrainean. 

În raportul KPMG se arată că securitatea alimentară în Rusia a scăzut de la introducerea embargoului în ceea ce priveşte disponibilitatea produselor, iar cumpărătorii plătesc preţul înlocuirii producătorilor în condiţiile în care atât mărfurile din import, cât şi cele locale au devenit mai scumpe. 

Economia Rusiei, puternic dependentă de exporturile de materii prime, a crescut cu 0,9% în trimestrul II faţă de cele trei luni anterioare, un ritm slab pentru o ţară emergentă care reflectă, în parte, perturbările din comerţul internaţional. Spre comparaţie, China creşte cu peste 6%. 

Biroul naţional de statistică recunoaşte că consumul intern este slăbit de înăsprirea politicilor fiscale şi monetare. 

După aproape şase ani de declin al veniturilor reale, cheltuielile, motorul de creştere al economiei, au ajuns ca anul acesta să fie sprijinite de o expansiune cu 25% a creditului de consum, ceea ce nu este sustenabil, scrie The Moscow Times.

O creştere economică rapidă a fost dintotdeauna o prioritate pentru Putin. În 2012, el a spus parlamentarilor că pentru dezvoltarea Rusiei este nevoie de o creştere anuală a PIB-ului de cel puţin 5-6% în următorul deceniu. În următorul an, economia s-a oprit din creştere, apoi a început să scadă. 

În discursul din 2016, cerinţele preşedintelui au devenit mai modeste: o creştere economică nu mai mare de 3% pe an până la începutul anului 2020. Acest obiectiv este considerat acum, la nivel general, ca fiind nerealizabil. Potenţialul de creştere pe care îl are economia chiar şi în cele mai optimiste scenarii este de 2%.

Banca centrală şi ministerul dezvoltării economice recunosc acest lucru. Prognoza oficială curentă este un avans mai mic de 1% pe an, chiar şi în condiţiile unor preţuri ale petrolului ridicate. 

Ministrul de finanţe Anton Siluanov, care este şi vicepremier, şi Maxim Oreşkin, ministrul dezvoltării eco­nomice, dau vina pe companiile private, care, spun ei, dau dovadă de „nihilism“ în loc de un com­por­tament responsabil, şi pe banca centrală, care ar fi „dormit“ în timpul unei bule a creditului pentru consum. 

Din 2014 până în 2018, economia rusă a crescut în medie cu doar 0,5% pe an, notează Bloomberg. 

Conform Fondului Monetar Inter­naţio­nal, avansul ar fi putut fi cu 1,1 puncte pro­centuale mai rapid dacă n-ar fi fost sancţiunile occidentale, scăderea preţurilor pe­tro­lului şi răspunsurile fiscale şi macroeconomice la aceste şocuri.

Experţi în economie spun acum că nu poate fi exclusă intrarea Rusiei în recesiune chiar anul acesta. 

Pentru institutul de creştere economică Stolypin, cauza recesiunii ar putea fi înăsprirea politicii fiscale şi monetare, ale cărei şocuri nu pot fi amortizate de efectele slabe ale unui program de amploare de investiţii pentru stimulare economică. 

Experţii institutului spun că au raportat creştere doar companiile mari şi sectorul de stat deoarece analiza registrului firmelor mici şi mijlocii arată un declin al activităţii. 

Spre exemplu, numărul de angajaţi ai IMM-urilor a scăzut cu 1,6% în primul semestru al acestui an, în timp ce numărul de IMM-uri s-a micşorat cu 7-8%.

Putin este la putere de două decenii. Mandatul actual i se încheie în 2024, iar Constituţia îi interzice o nouă candidatură. Kremlinologii speculează că preşedintele va găsi totuşi o modalitate de a păstra puterea, chiar dacă el a spus că nu va candida în 2024. 

De aceea, alegerile locale din acest an sunt importante, fiind considerate o încălzire şi un test pentru alegerile parlamentare din 2021, scrie Financial Times. 

Din cauza lor, de câteva zile mii de oameni protestează la Moscova şi în alte oraşe mari, în pofida răspunsului violent al poliţiei şi a arestărilor  şi judecăţilor pe bandă rulantă în instanţă ale protestatarilor, care riscă pedepse cu închisoarea de câţiva ani. 

Cei din Moscova acuză autorităţile că au refuzat să înregistreze candidaţii opoziţiei pentru votul privind consiliul local. „Pur şi simplu iau oamenilor dreptul de a vota, spunându-le ei pe cine să voteze“, se plânge un protestatar. 

Autorităţile folosesc mii de jandarmi şi poliţişti în armură, dar şi festivaluri de muzică şi mâncare organizate în grabă pentru a descuraja protestele.

Însă demonstranţii sunt din ce în ce mai tineri. Oameni care de când se ştiu au trăit cu Putin preşedinte cer schimbare. De când a câştigat alegerile (false) din 2018, cu 77% din voturi, Putin şi-a văzut rata de aprobare prăbuşindu-se, notează Foreign Policy. 

Într-un sondaj de opinie realizat în primăvara acestui an, doar 32% dintre participanţi au spus că au încredere în preşedinte. 

Este cel mai scăzut nivel de când Putin este la putere, însă Kremlinul a cerut schimbarea metodologiei. Acum, rata de aprobare a lui Putin stă la aproximativ 60%. 

După 2014, când Rusia a anexat Crimeea, dând un impuls sentimentului patriotic şi admiraţiei pentru preşedinte, indicatorul aproape că atinsese 90%.