Ființa ce vede mai multe culori decât omul. De ce e special acest animal

Unul dintre cele mai fascinante subiecte de cercetare ale sale este crevetele mantis (stomatopodul), o specie cunoscută pentru agresivitatea cu care își capturează prada, dar mai ales pentru sistemul său vizual unic, transmite Știri.md cu referire la playtech.ro.

Viziunea uimitoare a creveților mantis inspiră sateliți și metode de depistare a cancerului

Spre deosebire de oameni, care percep lumea prin trei canale de culoare (roșu, verde și albastru), creveții mantis dispun de 12 canale și pot detecta lumina ultravioletă și polarizată, dimensiuni ale luminii invizibile ochiului uman, informează Science.org.au.

Ochii lor compuși, formați din aproximativ 10.000 de unități fotoreceptoare, sunt organizați astfel încât scanează mediul înconjurător în benzi, similar unui cititor de coduri de bare. Astfel, creveții interpretează rapid informația vizuală fără a avea nevoie de o procesare cerebrală complexă.

Această capacitate a inspirat numeroase aplicații tehnologice. Sateliții moderni, de exemplu, folosesc metode similare pentru a analiza planeta, scanând suprafețele în benzi spectrale multiple.

Cercetările lui Marshall contribuie la îmbunătățirea acestor tehnologii, dar și la dezvoltarea unor metode medicale, precum identificarea timpurie a unor forme de cancer pe baza detectării luminii polarizate, un tip de lumină ignorat de vederea umană.

Comunicarea cu viețuitoarele marine și protejarea recifului prin știință și implicare civică

Cum ajungi însă să înțelegi ce vede un crevete sau un pește? Marshall explică faptul că „vorbește” cu aceste animale prin experimente comportamentale: le învață să aleagă anumite culori în schimbul unei recompense.

Dacă un pește învață să sară printr-un cerc roșu pentru a primi mâncare, iar prin cel albastru nu primește nimic, înseamnă că poate distinge între acele culori.

Acest tip de testare ajută cercetătorii să determine spectrul vizual și percepția direcției luminii polarizate la diferite specii.

Pe lângă cercetările de laborator, Marshall este activ și în conservarea mediului. De peste 30 de ani studiază modul în care animalele de pe Marea Barieră de Corali folosesc culoarea pentru camuflaj, comunicare și hrănire.

În urmă cu 18 ani, a lansat Coral Watch, un proiect de știință participativă prin care scafandri amatori și pasionați pot contribui la monitorizarea stării coralilor.

Folosind un simplu ghid de culori asemănător cu un paletar, aceștia evaluează sănătatea recifului și transmit datele cercetătorilor.

Marshall subliniază că implicarea publicului este esențială: „Este o relație bidirecțională. Comunitatea învață știință și în același timp contribuie la ea”.

Coral Watch oferă și materiale educaționale pentru școli, promovând înțelegerea impactului schimbărilor climatice asupra ecosistemelor marine.

Deși Marea Barieră de Corali mai păstrează părți spectaculoase, Marshall estimează că doar 30% din acoperirea cu corali s-a menținut în ultimele trei decenii, în urma episoadelor masive de albire.

„Schimbările climatice ard pădurile, dar și reciful. Este dureros să constat că, dacă nu facem mai mult, copiii noștri nu vor mai avea un recif de vizitat”, afirmă el.

Ca om de știință, Marshall consideră esențial ca cercetarea să fie însoțită de un efort susținut de comunicare cu publicul și de educare a generațiilor viitoare.