De ce banii și puterea influențează stima de sine a bărbaților

Pentru unii, situația în care partenera câștigă mai mult este resimțită ca o amenințare la adresa identității masculine, chiar dacă, la nivel declarativ, există sprijin pentru egalitate. De aici apar tensiuni, depresie, dar și redefiniri necesare ale conceptului de masculinitate, transmite Știri.md cu referire la playtech.ro.

Cercetările arată că bărbații fără loc de muncă raportează niveluri mai ridicate de depresie decât femeile aflate în aceeași situație. Explicația? Normele tradiționale îi împing să se definească în primul rând prin rolul de „provider”, ceea ce face pierderea veniturilor și a statutului o lovitură directă în identitatea lor, conform BBC.

Un studiu realizat în Suedia, care a urmărit timp de zece ani cupluri heterosexuale, a descoperit că, în momentul în care soțiile începeau să câștige mai mult, rata diagnosticelor de sănătate mintală creștea vizibil, mai ales în rândul bărbaților. La ei, creșterea era de aproximativ 11%, comparativ cu 8% în rândul femeilor aflate în aceeași situație. Această diferență reflectă presiunea suplimentară resimțită de bărbați în fața unor norme sociale încă puternice.

Mai mult, cercetările sugerează că bărbații ai căror parteneri îi depășesc financiar sunt mai predispuși să înșele, un mecanism prin care ar încerca să-și reafirme identitatea masculină amenințată. În spatele acestor comportamente stă încăpățânarea stereotipurilor de gen: chiar dacă realitatea economică se schimbă, mentalitatea rămâne adesea în urmă

Paradoxul femeilor care câștigă mai mult

Deși imaginea femeii breadwinner evocă deseori ideea unei cariere strălucitoare și a independenței financiare, în multe cazuri situația e mai complicată. În gospodăriile unde doar femeia lucrează, venitul total al familiei este, în medie, mai mic decât în cele în care bărbatul aduce salariul principal. Asta reflectă încă existența decalajului salarial de gen și explică de ce multe femei devin „câștigătoarele principale” nu pentru că au atins vârful carierei, ci pentru că partenerii și-au pierdut locurile de muncă.

În aceste contexte, vulnerabilitatea financiară se combină cu tensiuni emoționale și sociale. Bărbații pot fi etichetați depreciativ, așa cum au relatat unii dintre participanții la studii calitative: de la „feminini” până la „house bitch”. Presiunea socială se resimte nu doar în familie, ci și în interacțiunile cu prietenii sau cu rudele, iar consecințele asupra stimei de sine devin evidente.

Totodată, chiar și atunci când câștigă mai mult, femeile continuă să facă mai multă muncă domestică și mai multă îngrijire a copiilor decât partenerii lor. Această dublă povară arată că venitul nu este suficient pentru a schimba pe deplin dinamica de putere în familie. Persistența așteptărilor de gen face ca echilibrul real să fie greu de atins.

Redefinirea masculinității și șansa unei noi normalități

Există însă și o parte pozitivă a acestei transformări. Studiile arată că tații care rămân acasă petrec mai mult timp de calitate cu copiii decât o fac, în general, mamele breadwinner sau tații tradiționali. De asemenea, politicile care încurajează concediul paternal au efecte benefice: cresc satisfacția maritală, implicarea în creșterea copiilor și favorizează o împărțire mai echitabilă a sarcinilor domestice.

Exemplele din țări precum Suedia arată că, atunci când există politici clare și o cultură a normalizării concediului paternal, bărbații se adaptează, iar percepțiile despre rolurile de gen se schimbă. În timp, copiii care cresc în astfel de familii interiorizează ideea că împărțirea muncii nu are legătură cu sexul, ci cu nevoile și abilitățile fiecăruia.

Totodată, apar concepte noi precum „masculinități grijulii”, unde statutul de bărbat nu mai este legat de salariu sau putere, ci de capacitatea de a fi empatic, de a îngriji și de a contribui la echilibrul familiei. Specialiștii subliniază însă că acest nou model necesită nu doar schimbarea atitudinilor, ci și asumarea unor responsabilități reale în munca invizibilă din gospodărie.

Generațiile tinere sunt divizate. De pildă, sondaje recente arată că un procent semnificativ dintre bărbații din Gen Z încă percep tatăl casnic ca fiind „mai puțin bărbat”. În același timp, tot mai multe femei tinere ajung la un nivel educațional superior și depășesc veniturile bărbaților de aceeași vârstă, ceea ce alimentează tensiuni și frici legate de pierderea privilegiilor tradiționale.

Schimbările sunt lente, dar direcția pare ireversibilă. Pe măsură ce tot mai multe femei devin breadwinners, bărbații vor fi nevoiți să-și redefinească rolul. Din această tranziție poate rezulta un echilibru mai sănătos, unde stima de sine nu se măsoară în câți bani aduci acasă, ci în calitatea relațiilor și a vieții de familie.