15 ianuarie, 11:11
1
426

Cutremur în apropiere de R. Moldova: Ce magnitudine a avut seismul

15 ianuarie, 11:11
1
426

Un cutremur cu magnitudinea de 3,7 s-a produs sâmbătă, la ora locală 00:03, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Cutremur în apropiere de R. Moldova: Ce magnitudine a avut seismulFoto: profimedia

Seismul a avut loc la o adâncime de 118 de kilometri în apropierea următoarelor oraşe: 71 km est de Braşov, 76 km nord-est de Ploieşti, 118 sud de Bacău, 119 km vest de Brăila, 120 km vest de Galaţi, 127 km nord de Bucureşti, 150 de km nord-est de Piteşti, 186 km est de Sibiu, 192 de km Nord de Ruse şi 199 km sud-vest de Iaşi, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

De la începutul acestui an, în România s-au mai produs 17 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4 pe Richter.

În luna decembrie 2021, în România au avut loc 26 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,1 şi 4,1.

Cel mai important seism din anul precedent a fost înregistrat pe data de 26 mai şi a avut o magnitudine de 4,7. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti. 

Seismul a avut loc la o adâncime de 118 de kilometri în apropierea următoarelor oraşe: 71 km est de Braşov, 76 km nord-est de Ploieşti, 118 sud de Bacău, 119 km vest de Brăila, 120 km vest de Galaţi, 127 km nord de Bucureşti, 150 de km nord-est de Piteşti, 186 km est de Sibiu, 192 de km Nord de Ruse şi 199 km sud-vest de Iaşi, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

De la începutul acestui an, în România s-au mai produs 17 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4 pe Richter.

În luna decembrie 2021, în România au avut loc 26 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,1 şi 4,1.

Cel mai important seism din anul precedent a fost înregistrat pe data de 26 mai şi a avut o magnitudine de 4,7. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

19 ianuarie, 00:02
0
160

Avocații din România susțin protestul apărătorilor din Moldova

19 ianuarie, 00:02
0
160

Uniunea Națională a Barourilor din România susține lupta confraților din Republica Moldova pentru independența profesiei de avocat.

Avocații din România susțin protestul apărătorilor din MoldovaFoto: bizlaw.md

Un apel în acest sens a fost publicat pe pagina instituției, transmite Știri.md cu referire la bizlaw.md.

Mesajul complet al avocaților români urmează mai jos.

”Principiile ONU privind rolul avocaților, adoptate la Havana în 1990, invită statele să se asigure că nu se vor face niciodată derogări de la garanțiile absolute ale independenței profesiei de avocat.

Documentul specifică foarte clar că aceste condiții se aplică oricărei legislații care vizează protejarea intereselor de securitate națională sau internațională, inclusiv sănătatea publică sau care intenționează să combată terorismul, extremismul, traficul de droguri, corupția, spălarea de bani sau criminalitatea organizată transnațional.

În plus, tema anului 2021 propusă de Consiliul Barourilor și Societăților de Drept din Europa | CCBE se referă la fondul complex de abordări referitoare la independența avocatului și la expunerea șocului generat de pandemie în sistemele judiciare la nivel internațional. Cele mai acute probleme cu care se confruntă justiția și sistemele de drept în prezent sunt atacurile asupra independenței avocaților. Amenințările, intimidările și abuzurile asupra avocaților în noul context social au pus în alertă organismele profesionale europene și internaționale, care știu că într-o societate democratică nu poate exista justiție fără protejarea independenței avocaților.

Profesia noastră nu s-a confruntat niciodată cu atât de multe schimbări care acționează simultan: criză economică și sanitară, sărăcirea unei părți a forței de muncă, concurență globalizată, concurența din alte profesii.

Cu precădere în ultimii ani s-a înregistrat, peste tot în Europa, tendința de restrângere a drepturilor și libertăților cetățenești și de întărire a autorității statului în detrimentul cetățeanului. Acestea tind să schimbe echilibrul democratic care, peste tot în lume, se bazează pe raportul dintre puterea statului și libertatea individului.

Pentru ca avocatul să-și poată exercita în deplină siguranță și independență profesia, pentru ca acțiunile lui să poată fi coerente și efective, este necesar ca activitatea lui să nu fie confundată cu cea a clientului și să beneficieze pe deplin de statutul conferit de Principiile de la Havana.

În acest context, UNBR sprijină demersurile confraților din Republica Moldova pentru apărarea profesiei și menținerea independenței avocaților, asigurându-i de întreaga noastră solidaritate profesională.”

Amintim că avocații din Republica Moldova sunt în grevă japoneză, în semn de protest privind amendamentele promovate de deputata Olesea Stamate la Legea cu privire la avocatură.

Apărătorii vor purta timp de două zile o banderolă albă la brațul stâng.

Ulterior, dacă solicitările acestora nu vor fi auzite, avocații spun că vor intra în grevă generală pentru perioada 20-24 ianuarie, cu sistarea totală a activității, inclusiv a activității în cadrul sistemului asistenței juridice garantate de stat.

Un apel în acest sens a fost publicat pe pagina instituției, transmite Știri.md cu referire la bizlaw.md.

Mesajul complet al avocaților români urmează mai jos.

”Principiile ONU privind rolul avocaților, adoptate la Havana în 1990, invită statele să se asigure că nu se vor face niciodată derogări de la garanțiile absolute ale independenței profesiei de avocat.

Documentul specifică foarte clar că aceste condiții se aplică oricărei legislații care vizează protejarea intereselor de securitate națională sau internațională, inclusiv sănătatea publică sau care intenționează să combată terorismul, extremismul, traficul de droguri, corupția, spălarea de bani sau criminalitatea organizată transnațional.

În plus, tema anului 2021 propusă de Consiliul Barourilor și Societăților de Drept din Europa | CCBE se referă la fondul complex de abordări referitoare la independența avocatului și la expunerea șocului generat de pandemie în sistemele judiciare la nivel internațional. Cele mai acute probleme cu care se confruntă justiția și sistemele de drept în prezent sunt atacurile asupra independenței avocaților. Amenințările, intimidările și abuzurile asupra avocaților în noul context social au pus în alertă organismele profesionale europene și internaționale, care știu că într-o societate democratică nu poate exista justiție fără protejarea independenței avocaților.

Profesia noastră nu s-a confruntat niciodată cu atât de multe schimbări care acționează simultan: criză economică și sanitară, sărăcirea unei părți a forței de muncă, concurență globalizată, concurența din alte profesii.

Cu precădere în ultimii ani s-a înregistrat, peste tot în Europa, tendința de restrângere a drepturilor și libertăților cetățenești și de întărire a autorității statului în detrimentul cetățeanului. Acestea tind să schimbe echilibrul democratic care, peste tot în lume, se bazează pe raportul dintre puterea statului și libertatea individului.

Pentru ca avocatul să-și poată exercita în deplină siguranță și independență profesia, pentru ca acțiunile lui să poată fi coerente și efective, este necesar ca activitatea lui să nu fie confundată cu cea a clientului și să beneficieze pe deplin de statutul conferit de Principiile de la Havana.

În acest context, UNBR sprijină demersurile confraților din Republica Moldova pentru apărarea profesiei și menținerea independenței avocaților, asigurându-i de întreaga noastră solidaritate profesională.”

Amintim că avocații din Republica Moldova sunt în grevă japoneză, în semn de protest privind amendamentele promovate de deputata Olesea Stamate la Legea cu privire la avocatură.

Apărătorii vor purta timp de două zile o banderolă albă la brațul stâng.

Ulterior, dacă solicitările acestora nu vor fi auzite, avocații spun că vor intra în grevă generală pentru perioada 20-24 ianuarie, cu sistarea totală a activității, inclusiv a activității în cadrul sistemului asistenței juridice garantate de stat.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 22:13
3
353

România are promise întăriri militare NATO, dacă Rusia atacă Ucraina

18 ianuarie, 22:13
3
353

Alianţa Nord-Atlantică va reacţiona la un eventual atac al Rusiei asupra Ucrainei prin suplimentarea prezenţei militare în Europa Centrală şi de Sud-Est, inclusiv în România.

România are promise întăriri militare NATO, dacă Rusia atacă UcrainaFoto: tv8.md

Despre aceasta afirmă diplomaţi şi foşti oficiali din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Alianţa Nord-Atlantică nu are obligaţii de apărare militară a Ucrainei, dar, în eventualitatea unui atac al Rusiei, va trebui să intensifice prezenţa militară în zona Mării Negre şi în zona Mării Baltice şi să contracareze atacuri cibernetice.

Uniunea Europeană ar putea să fie nevoită să ia decizii dure, prin adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, găsirii de soluţii la o eventuală criză a gazelor şi primirii de refugiaţi care ar fugi de războiul din Ucraina.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a exclus posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat în mai multe rânduri că Alianţa Nord-Atlantică are obligaţii de apărare a statelor membre, excluzând astfel o ripostă militară faţă de un atac asupra Ucrainei, care nu este stat membru.

Doi diplomaţi din cadrul NATO afirmă că modalităţile de susţinere a Ucrainei ar putea include furnizarea de armament american şi intensificarea misiunilor de instruire a militarilor ucraineni.

Generalul german în retragere Hans-Lothar Domroese, care a condus până în 2016 unul dintre comandamentele NATO, crede că, în cazul unui atac rus asupra Ucrainei, Alianţa Nord-Atlantică "va ridica gradul de alertă". "NATO ar putea consolida frontul estic, prin trimiterea de unităţi militare mai mari în Polonia şi în statele baltice, ceea ce până acum NATO exclusese. De asemenea, Alianţa ar putea trimite trupe în sud-estul Europei", a afirmat Hans-Lothar Domroese pentru agenţia Reuters.

Începând din 2014, NATO a avut ca prioritate consolidarea apărării în ţările baltice şi a instalat grupuri militare sub comandament canadian, german, britanic şi american în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. Estonia a anunţat săptămâna trecută că poartă discuţii pentru suplimentarea prezenţei militare NATO pe teritoriul său.

Generalul american Ben Hodges, care a fost şeful Comandamentului american în Europa în perioada 2014-2017, afirmă că NATO trebuie să se pregătească pentru consecinţe mai ample în cazul unui atac rus asupra Ucrainei. El avertizează că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia de la Ucraina în 2014, a devenit "portavionul nescufundabil al Rusiei".

"Mă aştept ca, în cazul unei noi ofensive de amploare, să apară riscuri de escaladare, fie la nivel maritim, aerian sau cibernetic. Dacă va exista o nouă ofensivă, avem trei state NATO în zona Mării Negre: România, Bulgaria şi Turcia. Trebuie să luăm toate măsurile de apărare colectivă", declară generalul Ben Hodges.

Doi diplomaţi din cadrul NATO au precizat că miniştrii Apărării ar putea discuta în februarie despre suplimentarea trupelor la comandamentul multinaţional din România.

Generalul Ben Hodges crede că un centru operaţional mai eficient ar presupune intensificarea exerciţiilor navale şi aeriene, schimburi de informaţii şi monitorizarea cu mai multă atenţie a submarinelor ruse şi a porturilor comerciale din Crimeea.

România a cerut intensificarea prezenţei navale NATO în Marea Neagră, dar Bulgaria este reticentă să provoace Rusia. Implicarea Turciei, stat membru NATO, dar care nu face parte din UE, ar fi esenţială, notează agenţia Reuters.

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi, a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproape 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie.

Rusia susţine că nu pregăteşte niciun atac, denunţând însă intensificarea activităţilor militare NATO şi intenţiile de extindere spre est. Rusia solicită garanţii de securitate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice.

Despre aceasta afirmă diplomaţi şi foşti oficiali din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Alianţa Nord-Atlantică nu are obligaţii de apărare militară a Ucrainei, dar, în eventualitatea unui atac al Rusiei, va trebui să intensifice prezenţa militară în zona Mării Negre şi în zona Mării Baltice şi să contracareze atacuri cibernetice.

Uniunea Europeană ar putea să fie nevoită să ia decizii dure, prin adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, găsirii de soluţii la o eventuală criză a gazelor şi primirii de refugiaţi care ar fugi de războiul din Ucraina.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a exclus posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat în mai multe rânduri că Alianţa Nord-Atlantică are obligaţii de apărare a statelor membre, excluzând astfel o ripostă militară faţă de un atac asupra Ucrainei, care nu este stat membru.

Doi diplomaţi din cadrul NATO afirmă că modalităţile de susţinere a Ucrainei ar putea include furnizarea de armament american şi intensificarea misiunilor de instruire a militarilor ucraineni.

Generalul german în retragere Hans-Lothar Domroese, care a condus până în 2016 unul dintre comandamentele NATO, crede că, în cazul unui atac rus asupra Ucrainei, Alianţa Nord-Atlantică "va ridica gradul de alertă". "NATO ar putea consolida frontul estic, prin trimiterea de unităţi militare mai mari în Polonia şi în statele baltice, ceea ce până acum NATO exclusese. De asemenea, Alianţa ar putea trimite trupe în sud-estul Europei", a afirmat Hans-Lothar Domroese pentru agenţia Reuters.

Începând din 2014, NATO a avut ca prioritate consolidarea apărării în ţările baltice şi a instalat grupuri militare sub comandament canadian, german, britanic şi american în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. Estonia a anunţat săptămâna trecută că poartă discuţii pentru suplimentarea prezenţei militare NATO pe teritoriul său.

Generalul american Ben Hodges, care a fost şeful Comandamentului american în Europa în perioada 2014-2017, afirmă că NATO trebuie să se pregătească pentru consecinţe mai ample în cazul unui atac rus asupra Ucrainei. El avertizează că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia de la Ucraina în 2014, a devenit "portavionul nescufundabil al Rusiei".

"Mă aştept ca, în cazul unei noi ofensive de amploare, să apară riscuri de escaladare, fie la nivel maritim, aerian sau cibernetic. Dacă va exista o nouă ofensivă, avem trei state NATO în zona Mării Negre: România, Bulgaria şi Turcia. Trebuie să luăm toate măsurile de apărare colectivă", declară generalul Ben Hodges.

Doi diplomaţi din cadrul NATO au precizat că miniştrii Apărării ar putea discuta în februarie despre suplimentarea trupelor la comandamentul multinaţional din România.

Generalul Ben Hodges crede că un centru operaţional mai eficient ar presupune intensificarea exerciţiilor navale şi aeriene, schimburi de informaţii şi monitorizarea cu mai multă atenţie a submarinelor ruse şi a porturilor comerciale din Crimeea.

România a cerut intensificarea prezenţei navale NATO în Marea Neagră, dar Bulgaria este reticentă să provoace Rusia. Implicarea Turciei, stat membru NATO, dar care nu face parte din UE, ar fi esenţială, notează agenţia Reuters.

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi, a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproape 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie.

Rusia susţine că nu pregăteşte niciun atac, denunţând însă intensificarea activităţilor militare NATO şi intenţiile de extindere spre est. Rusia solicită garanţii de securitate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 19:50
0
645

Premierul României ar fi plagiat teza de doctorat: Reacția lui Iohannis

18 ianuarie, 19:50
0
645

Preşedintele Klaus Iohannis consideră corectă şi necesară decizia premierului Nicolae Ciucă de a solicita analizarea tezei sale de doctorat de către Comisia de Etică a Universităţii Naţionale de Apărare, a transmis marți Administraţia Prezidenţială.

Premierul României ar fi plagiat teza de doctorat: Reacția lui IohannisFoto: digi24.ro

Potrivit sursei citate, şeful statului îşi menţine poziţia reiterată în nenumărate declaraţii publice privind combaterea fenomenului plagiatului şi importanţa integrităţii academice, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Preşedintele României consideră corectă şi necesară decizia premierului Nicolae Ciucă de a solicita analizarea tezei sale de doctorat de către Comisia de Etică a UNAp, orice demers menit să clarifice suspiciunile formulate în spaţiul public fiind binevenit. Până la o decizie finală a instituţiilor abilitate, preşedintele Klaus Iohannis nu va mai face alte precizări pe acest subiect", a transmis marți Administraţia Prezidenţială.

Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” a anunţat că a iniţiat demersurile legale de verificare a respectării standardelor de calitate şi etică universitară în ceea ce priveşte acuzaţiile de plagiat în cazul tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă.

Conform publicaţiei PressOne, premierul Nicolae Ciucă și-a plagiat lucrarea de doctorat. Potrivit analizei publicației, Nicolae Ciucă ar fi plagiat un sfert din lucrarea susținută în 2003. În replică, premierul a declarat că acuzațiile „nu se pot susține științific”.

Astfel, actualul premier ar fi plagiat cel puţin 42 de pagini din totalul de 138 ale tezei în baza căreia a devenit doctor în Ştiinţe Militare.

Nicolae Ciucă a susținut în 2003, când avea gradul de locotenent-colonel, lucrarea de doctorat cu titlul „Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale”.

Citește și: PressOne: Premierul României ar fi plagiat lucrarea de doctorat

Potrivit sursei citate, şeful statului îşi menţine poziţia reiterată în nenumărate declaraţii publice privind combaterea fenomenului plagiatului şi importanţa integrităţii academice, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

„Preşedintele României consideră corectă şi necesară decizia premierului Nicolae Ciucă de a solicita analizarea tezei sale de doctorat de către Comisia de Etică a UNAp, orice demers menit să clarifice suspiciunile formulate în spaţiul public fiind binevenit. Până la o decizie finală a instituţiilor abilitate, preşedintele Klaus Iohannis nu va mai face alte precizări pe acest subiect", a transmis marți Administraţia Prezidenţială.

Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” a anunţat că a iniţiat demersurile legale de verificare a respectării standardelor de calitate şi etică universitară în ceea ce priveşte acuzaţiile de plagiat în cazul tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă.

Conform publicaţiei PressOne, premierul Nicolae Ciucă și-a plagiat lucrarea de doctorat. Potrivit analizei publicației, Nicolae Ciucă ar fi plagiat un sfert din lucrarea susținută în 2003. În replică, premierul a declarat că acuzațiile „nu se pot susține științific”.

Astfel, actualul premier ar fi plagiat cel puţin 42 de pagini din totalul de 138 ale tezei în baza căreia a devenit doctor în Ştiinţe Militare.

Nicolae Ciucă a susținut în 2003, când avea gradul de locotenent-colonel, lucrarea de doctorat cu titlul „Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale”.

Citește și: PressOne: Premierul României ar fi plagiat lucrarea de doctorat

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 16:30
0
245

COVID-19 în România: Jumătate din țară este în scenariul roșu

18 ianuarie, 16:30
0
245

Bilanțul de marți, 18 ianuarie 2022, arată că cele mai multe cazuri noi de infectare cu COVID-19 faţă de ultima raportare sunt în Bucureşti - 2.632 şi în judeţele Timiş - 938, Bihor - 834, Suceava - 604, Braşov - 562, Ilfov - 519 şi Cluj - 501.

COVID-19 în România: Jumătate din țară este în scenariul roșuFoto: Getty Images

Astfel, potrivit datelor oficiale citate de Agerpres, judeţele cu cele mai puţine cazuri de COVID-19 înregistrate marți, 18 ianuarie 2022, sunt Mehedinţi - 34, Covasna - 43 şi Olt - 45, transmite Știri.md cu referire la Stirileprotv.ro.

București rămâne în zona roşie de COVID-19 în ceea ce priveşte rata de infectare cu SARS-CoV-2, având o incidenţă de 6,15 cazuri la mia de locuitori, în creştere faţă de ziua precedentă (5,64).

În zona roşie de COVID-19 au intrat, marţi, 18 ianuarie 2022, judeţele Alba, Botoşani şi Neamţ, alături de cele din perioada anterioară: Arad, Bacău, Harghita, Sălaj, Hunedoara, Bistriţa Năsăud, Maramureş, Sibiu, Bihor, Satu Mare, Constanţa, Cluj, Suceava, Timiş, Braşov, Ilfov.

Cea mai mare incidenţă este în Cluj (9,17), judeţ urmat de Timiş (7,13) şi Suceava (6,72).

Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, 19 județe sunt în scenariul roșu, 9 judeţe în zona galbenă şi 13 în zona verde.

Situaţia cazurilor noi de infectare cu SARS-CoV-2 se prezintă astfel:

* Alba - 138

* Arad - 297

* Argeş - 131

* Bacău - 446

* Bihor - 834

* Bistriţa-Năsăud - 172

* Botoşani - 339

* Braşov - 562

* Brăila - 73

* Buzău - 181

* Caraş-Severin - 90

* Călăraşi - 64

* Cluj - 501

* Constanţa - 461

* Covasna - 43

* Dâmboviţa - 210

* Dolj - 257

* Galaţi - 217

* Giurgiu - 60

* Gorj - 87

* Harghita - 237

* Hunedoara - 231

* Ialomiţa - 101

* Iaşi - 463

* Ilfov - 519

* Maramureş - 355

* Mehedinţi - 34

* Mureş - 353

* Neamţ - 391

* Olt - 45

* Prahova - 258

* Satu Mare - 123

* Sălaj - 153

* Sibiu - 365

* Suceava - 604

* Teleorman - 88

* Timiş - 938

* Tulcea - 99

* Vaslui - 146

* Vâlcea - 101

* Vrancea - 114

* Bucureşti - 2.632

* cazuri nealocate pe judeţe - 3.211

Peste 16.000 de cazuri noi de coronavirus și 70 de decese s-au înregistrat în ultimele 24 de ore în România.

Este cel mai mare bilanț din ultimele trei luni, în statisticile îngrijorătoare raportate de autorități.

În București, rata de incidență COVID-19 a ajuns - marți, 18 ianuarie 2022 - la 6,15, conform Direcției de Sănătate Publică.

Iar la Cluj-Napoca vorbim despre o incidență de peste 12 cazuri la mie.

Astfel, potrivit datelor oficiale citate de Agerpres, judeţele cu cele mai puţine cazuri de COVID-19 înregistrate marți, 18 ianuarie 2022, sunt Mehedinţi - 34, Covasna - 43 şi Olt - 45, transmite Știri.md cu referire la Stirileprotv.ro.

București rămâne în zona roşie de COVID-19 în ceea ce priveşte rata de infectare cu SARS-CoV-2, având o incidenţă de 6,15 cazuri la mia de locuitori, în creştere faţă de ziua precedentă (5,64).

În zona roşie de COVID-19 au intrat, marţi, 18 ianuarie 2022, judeţele Alba, Botoşani şi Neamţ, alături de cele din perioada anterioară: Arad, Bacău, Harghita, Sălaj, Hunedoara, Bistriţa Năsăud, Maramureş, Sibiu, Bihor, Satu Mare, Constanţa, Cluj, Suceava, Timiş, Braşov, Ilfov.

Cea mai mare incidenţă este în Cluj (9,17), judeţ urmat de Timiş (7,13) şi Suceava (6,72).

Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, 19 județe sunt în scenariul roșu, 9 judeţe în zona galbenă şi 13 în zona verde.

Situaţia cazurilor noi de infectare cu SARS-CoV-2 se prezintă astfel:

* Alba - 138

* Arad - 297

* Argeş - 131

* Bacău - 446

* Bihor - 834

* Bistriţa-Năsăud - 172

* Botoşani - 339

* Braşov - 562

* Brăila - 73

* Buzău - 181

* Caraş-Severin - 90

* Călăraşi - 64

* Cluj - 501

* Constanţa - 461

* Covasna - 43

* Dâmboviţa - 210

* Dolj - 257

* Galaţi - 217

* Giurgiu - 60

* Gorj - 87

* Harghita - 237

* Hunedoara - 231

* Ialomiţa - 101

* Iaşi - 463

* Ilfov - 519

* Maramureş - 355

* Mehedinţi - 34

* Mureş - 353

* Neamţ - 391

* Olt - 45

* Prahova - 258

* Satu Mare - 123

* Sălaj - 153

* Sibiu - 365

* Suceava - 604

* Teleorman - 88

* Timiş - 938

* Tulcea - 99

* Vaslui - 146

* Vâlcea - 101

* Vrancea - 114

* Bucureşti - 2.632

* cazuri nealocate pe judeţe - 3.211

Peste 16.000 de cazuri noi de coronavirus și 70 de decese s-au înregistrat în ultimele 24 de ore în România.

Este cel mai mare bilanț din ultimele trei luni, în statisticile îngrijorătoare raportate de autorități.

În București, rata de incidență COVID-19 a ajuns - marți, 18 ianuarie 2022 - la 6,15, conform Direcției de Sănătate Publică.

Iar la Cluj-Napoca vorbim despre o incidență de peste 12 cazuri la mie.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 13:56
4
900

Furtună de zăpadă cu tunete și fulgere, surprinsă în România: Imagini neobișnuite

18 ianuarie, 13:56
4
900

O furtună de zăpadă a fost surprinsă luni, 17 ianuarie, în Lupeni, Hunedoara. În afara faptului că vântul bate cu putere, au fost și fulgere și tunete.

Furtună de zăpadă cu tunete și fulgere, surprinsă în România: Imagini neobișnuiteColaj: știri.md

Furtuna de zăpadă a fost filmată în orașul Lupeni, iar fenomenul neobișnuit, tocmai din cauza descărcărilor electrice specifice anotimpului cald, a fost filmat, transmite Știri.md cu referire la Stirileprotv.ro.

Pe parcursul câtorva secunde se văd flash-urile și se poate auzi bubuitul tunetului. Imaginile au fost postate pe pagina de Facebook Severe Weather Alerts – Alerte de vreme rea.

Aproape toată țara a fost luni sub puterea unui Cod galben de vânt puternic, iar avertizările s-au prelungit și pentru prima jumătate a zilei de marți.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, marţi, o avertizare nowcasting Cod portocaliu de vânt, valabilă în zona Dobrogei, precum şi un Cod galben de fenomene meteo similare, ce vizează două judeţe din Oltenia.

Potrivit meteorologilor, până la ora 15:00, în judeţul Tulcea (zona de litoral şi localităţile Murighiol, Chilia Veche, Mahmudia, Beştepe şi Maliuc) va fi Cod portocaliu de intensificări temporare ale vântului, cu rafale de peste 90 km/h.

Tot până la ora 15:00, va fi Cod galben de vânt puternic (viteze de 55 - 65 km/h) în judeţele Gorj (îndeosebi în: Novaci, Crasna, Scoarţa, Baia de Fier, Bengeşti-Ciocadia, Roşia de Amaradia, Prigoria, Polovragi, Albeni, Bumbeşti-Piţic, Bălăneşti, Muşeteşti, Alimpeşti şi Săcelu) şi Vâlcea (localităţile: Horezu, Vaideeni, Tomşani, Costeşti, Bărbăteşti, Slătioara, Mateeşti, Stroeşti şi Măldăreşti).

Avertizările de fenomene periculoase imediate (nowcasting) se emit pentru o perioadă de maximum şase ore, precizează ANM.

Furtuna de zăpadă a fost filmată în orașul Lupeni, iar fenomenul neobișnuit, tocmai din cauza descărcărilor electrice specifice anotimpului cald, a fost filmat, transmite Știri.md cu referire la Stirileprotv.ro.

Pe parcursul câtorva secunde se văd flash-urile și se poate auzi bubuitul tunetului. Imaginile au fost postate pe pagina de Facebook Severe Weather Alerts – Alerte de vreme rea.

Aproape toată țara a fost luni sub puterea unui Cod galben de vânt puternic, iar avertizările s-au prelungit și pentru prima jumătate a zilei de marți.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, marţi, o avertizare nowcasting Cod portocaliu de vânt, valabilă în zona Dobrogei, precum şi un Cod galben de fenomene meteo similare, ce vizează două judeţe din Oltenia.

Potrivit meteorologilor, până la ora 15:00, în judeţul Tulcea (zona de litoral şi localităţile Murighiol, Chilia Veche, Mahmudia, Beştepe şi Maliuc) va fi Cod portocaliu de intensificări temporare ale vântului, cu rafale de peste 90 km/h.

Tot până la ora 15:00, va fi Cod galben de vânt puternic (viteze de 55 - 65 km/h) în judeţele Gorj (îndeosebi în: Novaci, Crasna, Scoarţa, Baia de Fier, Bengeşti-Ciocadia, Roşia de Amaradia, Prigoria, Polovragi, Albeni, Bumbeşti-Piţic, Bălăneşti, Muşeteşti, Alimpeşti şi Săcelu) şi Vâlcea (localităţile: Horezu, Vaideeni, Tomşani, Costeşti, Bărbăteşti, Slătioara, Mateeşti, Stroeşti şi Măldăreşti).

Avertizările de fenomene periculoase imediate (nowcasting) se emit pentru o perioadă de maximum şase ore, precizează ANM.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 13:51
0
132

Rafila: Sistemul de sănătate românesc nu a fost pregătit de COVID-19

18 ianuarie, 13:51
0
132

Ministrul Sănătăţii din România, Alexandru Rafila, a afirmat, marţi, că sistemul sanitar românesc nu a fost conceput şi pregătit să facă faţă unei crize precum pandemia de COVID-19, menţionând că stabilitatea organismelor de conducere în domeniu ar trebui să fie un factor-cheie pentru a face faţă unor asemenea situaţii.

Rafila: Sistemul de sănătate românesc nu a fost pregătit de COVID-19Foto: sputnik

"Pandemia ne-a reamintit fragilitatea unora dintre cele mai importante sisteme create de om - sistemele de sănătate. Sistemul de sănătate din România nu a fost conceput şi pregătit pentru a face faţă unei crize precum pandemia de COVID-19", a declarat Rafila, la conferinţa "Rezilienţa sistemelor de sănătate ale UE pentru a promova cooperarea la scară europeană", organizată de Preşedinţia franceză a Consiliului Uniunii Europene, în format videoconferinţă, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Conform unui comunicat al Ministerului Sănătăţii, Rafila a participat la eveniment alături de alţi miniştri ai Sănătăţii din Uniunea Europeană.

Alexandru Rafila a explicat că în România a existat o fluctuaţie între măsurile de izolare, la începutul pandemiei, şi măsurile preventive slabe, în cel de-al patrulea val, se precizează în comunicat.

"Stabilitatea organismelor de conducere în domeniul sănătăţii ar trebui să fie un factor-cheie pentru a face faţă crizei. Una dintre principalele probleme cu care s-a confruntat România a fost asigurarea accesului la servicii de sănătate pentru pacienţii non-COVID-19", a adăugat ministrul.

El a menţionat că principalul factor de rezilienţă al sectorului sănătăţii a fost resursa umană, care a fost "pe deplin implicată" pentru a face faţă pandemiei. "Personalul din sistemul sanitar a făcut eforturi extraordinare, iar colegii noştri sunt demni de toată preţuirea societăţii", a transmis Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătăţii a evidenţiat că este nevoie de o creştere treptată şi pe termen lung a resurselor alocate sistemului de sănătate.

"Un sistem de sănătate rezilient ar trebui să absoarbă şocul unei situaţii de urgenţă, continuând să ofere servicii de sănătate de bună calitate. Avem nevoie de o creştere treptată şi pe termen lung a resurselor alocate sistemului de sănătate. Este foarte important să avem decizii administrative şi de sănătate publică bazate pe abordarea profesională a crizei pandemice. Este nevoie de un dialog permanent şi o abordare incluzivă cu toate părţile interesate din domeniul social şi economic pentru a construi un consens, inclusiv în ceea ce priveşte problema vaccinării. Eliminarea mai eficientă a dezinformării în rândul populaţiei ar trebui să fie o prioritate la nivel european", a adăugat Rafila.

În opinia sa, colaborarea şi sprijinul european, asistenţa tehnică din partea Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor - ECDC şi Biroului Regional al OMS pentru Europa sunt elemente-cheie pentru a face faţă pandemiilor.

"Guvernul României sprijină o colaborare şi o coordonare europeană mai profundă pentru răspunsurile la criza de sănătate publică", a arătat ministrul Sănătăţii, potrivit comunicatului citat.

"Pandemia ne-a reamintit fragilitatea unora dintre cele mai importante sisteme create de om - sistemele de sănătate. Sistemul de sănătate din România nu a fost conceput şi pregătit pentru a face faţă unei crize precum pandemia de COVID-19", a declarat Rafila, la conferinţa "Rezilienţa sistemelor de sănătate ale UE pentru a promova cooperarea la scară europeană", organizată de Preşedinţia franceză a Consiliului Uniunii Europene, în format videoconferinţă, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Conform unui comunicat al Ministerului Sănătăţii, Rafila a participat la eveniment alături de alţi miniştri ai Sănătăţii din Uniunea Europeană.

Alexandru Rafila a explicat că în România a existat o fluctuaţie între măsurile de izolare, la începutul pandemiei, şi măsurile preventive slabe, în cel de-al patrulea val, se precizează în comunicat.

"Stabilitatea organismelor de conducere în domeniul sănătăţii ar trebui să fie un factor-cheie pentru a face faţă crizei. Una dintre principalele probleme cu care s-a confruntat România a fost asigurarea accesului la servicii de sănătate pentru pacienţii non-COVID-19", a adăugat ministrul.

El a menţionat că principalul factor de rezilienţă al sectorului sănătăţii a fost resursa umană, care a fost "pe deplin implicată" pentru a face faţă pandemiei. "Personalul din sistemul sanitar a făcut eforturi extraordinare, iar colegii noştri sunt demni de toată preţuirea societăţii", a transmis Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătăţii a evidenţiat că este nevoie de o creştere treptată şi pe termen lung a resurselor alocate sistemului de sănătate.

"Un sistem de sănătate rezilient ar trebui să absoarbă şocul unei situaţii de urgenţă, continuând să ofere servicii de sănătate de bună calitate. Avem nevoie de o creştere treptată şi pe termen lung a resurselor alocate sistemului de sănătate. Este foarte important să avem decizii administrative şi de sănătate publică bazate pe abordarea profesională a crizei pandemice. Este nevoie de un dialog permanent şi o abordare incluzivă cu toate părţile interesate din domeniul social şi economic pentru a construi un consens, inclusiv în ceea ce priveşte problema vaccinării. Eliminarea mai eficientă a dezinformării în rândul populaţiei ar trebui să fie o prioritate la nivel european", a adăugat Rafila.

În opinia sa, colaborarea şi sprijinul european, asistenţa tehnică din partea Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor - ECDC şi Biroului Regional al OMS pentru Europa sunt elemente-cheie pentru a face faţă pandemiilor.

"Guvernul României sprijină o colaborare şi o coordonare europeană mai profundă pentru răspunsurile la criza de sănătate publică", a arătat ministrul Sănătăţii, potrivit comunicatului citat.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 12:14
2
170

PressOne: Premierul României ar fi plagiat lucrarea de doctorat

18 ianuarie, 12:14
2
170

Publicația PressOne susține într-un material publicat marți că premierul Nicolae Ciucă și-a plagiat lucrarea de doctorat.

PressOne: Premierul României ar fi plagiat lucrarea de doctoratFoto: gov.ro

Potrivit analizei publicației, Nicolae Ciucă ar fi plagiat un sfert din lucrarea susținută în 2003. În replică, premierul a declarat că acuzațiile „nu se pot susține științific” și a cerut Comisiei de Etică a Universității Naționale de Apărare să-i analizeze lucrarea, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Actualul premier ar fi plagiat cel puţin 42 de pagini din totalul de 138 ale tezei în baza căreia a devenit doctor în Ştiinţe Militare, potrivit materialului publicat de PressOne.

Nicolae Ciucă a susținut în 2003, când avea gradul de locotenent, lucrarea de doctorat cu titlul „Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale”.

„Mai multe pagini din lucrarea sa au fost copiate fără ca textele preluate să fi fost atribuite în mod corect autorilor originali și fără să fi fost marcate cu ghilimele, așa cum cer normele academice și în acea perioadă”, se arată în materialul PressOne.

„Conținutul din cel puțin 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului”, mai susține publicația citată.

Nicolae Ciucă a cerut verificarea lucrării de doctorat

Premierul Nicolae Ciucă respinge acuzațiile de plagiat. Într-un comunicat de presă remis marți, premierul arată că „acuzațiile publice nu se pot susține științific în niciun fel, fapt ce poate fi dovedit si de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii, corect și profesionist utilizată”.

El susține că teza de doctorat „înglobează, pe lângă cercetarea științifică și studiul teoretic, experiența acumulată în misiunile reale și exercițiile la care am participat, aceasta constituindu-se, în mod evident, contribuția originala proprie unei teze de doctorat corect elaborată”.

Nicolae Ciucă precizează, de asemenea, că a cerut Comisiei de Etică a UNAp să-i verifice lucrarea susținută în 2003.

Redăm în continuare integral comunicatul premierului Nicolae Ciucă:

Ca urmare a interesului manifestat public față de teza de doctorat „Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale”, pe care am susținut-o în anul 2003, la Universitatea Națională de Apărare (UNAp), am decis să solicit analizarea lucrării de către Comisia de Etică a UNAp - Instituția Organizatoare de Studii de Doctorat în care s-a susținut teza de doctorat care are un pronunțat caracter specific domeniului Științe Militare.

Alegerea tematicii tezei de doctorat s-a bazat predominant pe experiența personală acumulata in misiunile internaționale la care am participat nemijlocit, individual sau împreună cu Batalionul 26 Infanterie: misiunea ONU de menținere a păcii din Angola (1996-1997), misiunea NATO din cadrul rezervei strategice a SACEUR pentru Balcanii de Vest (2000-2001) și misiunea de tip coaliție din Afganistan (2002). 

Așadar, teza mea de doctorat înglobează, pe lângă cercetarea științifică și studiul teoretic, experiența acumulată în misiunile reale și exercițiile la care am participat, aceasta constituindu-se, în mod evident, contribuția originala proprie unei teze de doctorat corect elaborata.

În calitatea de militar, indiferent de poziția pe care am fost încadrat, mi-am îndeplinit întotdeauna atribuțiile, respectând principiile, legile și regulamentele militare care guvernează activitatea Armatei Române.

În acuzele publice se reclamă că unele referiri din notele de subsol nu apar și în lista bibliografică. Acest lucru nu arată altceva decât faptul că lucrarea a fost elaborată onest, fiind menționata cel puțin într-un loc sursa bibliografică.

Acuzațiile publice nu se pot susține științific în niciun fel, fapt ce poate fi dovedit si de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii, corect și profesionist utilizată. 

Sintagme si formulări standardizate specifice domeniului tezei de doctorat (gen “pilon de stabilitate” etc) nu trebuie ocolite atunci când tratezi un subiect sensibil - precum geopolitica - unde semantica trebuie neaparat să fie precisă, motiv pentru care anumite sintagme/formulări este obligatoriu să fie standardizate.

Din anul 2003, după susținere, teza mea de doctorat este publică și a putut și poate fi consultată la Biblioteca Universității Naționale de Apărare și la Biblioteca Națională. 

Consider că am realizat lucrarea conform cerințelor legale existente la acea vreme și, în consecință, am inițiat solicitarea de verificarea a acesteia de către Comisia de Etică a UNAp - Instituția Organizatoare de Studii de Doctorat, în acord cu prevederile legale în vigoare, in spiritul OMEC Nr. 5229/2020 din 17 august 2020.

În măsura in care vor mai exista semne de întrebare, UNAp va fi îndreptățită să solicite verificarea de către CNATDCU - Comisia 26 - Științe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii și ordine publică.

Potrivit analizei publicației, Nicolae Ciucă ar fi plagiat un sfert din lucrarea susținută în 2003. În replică, premierul a declarat că acuzațiile „nu se pot susține științific” și a cerut Comisiei de Etică a Universității Naționale de Apărare să-i analizeze lucrarea, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Actualul premier ar fi plagiat cel puţin 42 de pagini din totalul de 138 ale tezei în baza căreia a devenit doctor în Ştiinţe Militare, potrivit materialului publicat de PressOne.

Nicolae Ciucă a susținut în 2003, când avea gradul de locotenent, lucrarea de doctorat cu titlul „Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale”.

„Mai multe pagini din lucrarea sa au fost copiate fără ca textele preluate să fi fost atribuite în mod corect autorilor originali și fără să fi fost marcate cu ghilimele, așa cum cer normele academice și în acea perioadă”, se arată în materialul PressOne.

„Conținutul din cel puțin 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului”, mai susține publicația citată.

Nicolae Ciucă a cerut verificarea lucrării de doctorat

Premierul Nicolae Ciucă respinge acuzațiile de plagiat. Într-un comunicat de presă remis marți, premierul arată că „acuzațiile publice nu se pot susține științific în niciun fel, fapt ce poate fi dovedit si de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii, corect și profesionist utilizată”.

El susține că teza de doctorat „înglobează, pe lângă cercetarea științifică și studiul teoretic, experiența acumulată în misiunile reale și exercițiile la care am participat, aceasta constituindu-se, în mod evident, contribuția originala proprie unei teze de doctorat corect elaborată”.

Nicolae Ciucă precizează, de asemenea, că a cerut Comisiei de Etică a UNAp să-i verifice lucrarea susținută în 2003.

Redăm în continuare integral comunicatul premierului Nicolae Ciucă:

Ca urmare a interesului manifestat public față de teza de doctorat „Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale”, pe care am susținut-o în anul 2003, la Universitatea Națională de Apărare (UNAp), am decis să solicit analizarea lucrării de către Comisia de Etică a UNAp - Instituția Organizatoare de Studii de Doctorat în care s-a susținut teza de doctorat care are un pronunțat caracter specific domeniului Științe Militare.

Alegerea tematicii tezei de doctorat s-a bazat predominant pe experiența personală acumulata in misiunile internaționale la care am participat nemijlocit, individual sau împreună cu Batalionul 26 Infanterie: misiunea ONU de menținere a păcii din Angola (1996-1997), misiunea NATO din cadrul rezervei strategice a SACEUR pentru Balcanii de Vest (2000-2001) și misiunea de tip coaliție din Afganistan (2002). 

Așadar, teza mea de doctorat înglobează, pe lângă cercetarea științifică și studiul teoretic, experiența acumulată în misiunile reale și exercițiile la care am participat, aceasta constituindu-se, în mod evident, contribuția originala proprie unei teze de doctorat corect elaborata.

În calitatea de militar, indiferent de poziția pe care am fost încadrat, mi-am îndeplinit întotdeauna atribuțiile, respectând principiile, legile și regulamentele militare care guvernează activitatea Armatei Române.

În acuzele publice se reclamă că unele referiri din notele de subsol nu apar și în lista bibliografică. Acest lucru nu arată altceva decât faptul că lucrarea a fost elaborată onest, fiind menționata cel puțin într-un loc sursa bibliografică.

Acuzațiile publice nu se pot susține științific în niciun fel, fapt ce poate fi dovedit si de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii, corect și profesionist utilizată. 

Sintagme si formulări standardizate specifice domeniului tezei de doctorat (gen “pilon de stabilitate” etc) nu trebuie ocolite atunci când tratezi un subiect sensibil - precum geopolitica - unde semantica trebuie neaparat să fie precisă, motiv pentru care anumite sintagme/formulări este obligatoriu să fie standardizate.

Din anul 2003, după susținere, teza mea de doctorat este publică și a putut și poate fi consultată la Biblioteca Universității Naționale de Apărare și la Biblioteca Națională. 

Consider că am realizat lucrarea conform cerințelor legale existente la acea vreme și, în consecință, am inițiat solicitarea de verificarea a acesteia de către Comisia de Etică a UNAp - Instituția Organizatoare de Studii de Doctorat, în acord cu prevederile legale în vigoare, in spiritul OMEC Nr. 5229/2020 din 17 august 2020.

În măsura in care vor mai exista semne de întrebare, UNAp va fi îndreptățită să solicite verificarea de către CNATDCU - Comisia 26 - Științe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii și ordine publică.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 10:49
0
339

Moldovean căutat de autoritățile române, depistat la frontieră

18 ianuarie, 10:49
0
339

Un bărbat de 42 de ani, cetățean al Republicii Moldova, dat în căutare de autoritățile române, a fost identificat la trecerea frontierei Albița.

Moldovean căutat de autoritățile române, depistat la frontierăFoto: Poliția de Frontieră

Incidentul a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, pe sensul de intrare în România, transmite Știri.md.

Moldoveanul se afla la volanul unui ansamblu rutier. 

Astfel, la controlul de frontieră, polițiștii au stabilit că pe numele bărbatului există o alertă de punere în aplicare a unui mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, emis de Judecătoria Vaslui la data de 24.12.2021, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Serviciului de Investigații Criminale a I.P.J. Vaslui în vederea luării măsurilor legale ce se impun.

Incidentul a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, pe sensul de intrare în România, transmite Știri.md.

Moldoveanul se afla la volanul unui ansamblu rutier. 

Astfel, la controlul de frontieră, polițiștii au stabilit că pe numele bărbatului există o alertă de punere în aplicare a unui mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, emis de Judecătoria Vaslui la data de 24.12.2021, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Serviciului de Investigații Criminale a I.P.J. Vaslui în vederea luării măsurilor legale ce se impun.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 10:26
0
453

Cutremur în apropiere de R. Moldova: Ce magnitudine a avut

18 ianuarie, 10:26
0
453

Un cutremur a avut loc în această dimineață, 18 ianuarie, în zona seismică Vrancea, România.

Cutremur în apropiere de R. Moldova: Ce magnitudine a avutFoto: INCDFP

Seismul s-a produs la ora 09:47, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) din România, transmite Știri.md.

Cutremurul a avut o magnitudine de 3,8 și a avut loc la o adâncime de 147 km.

Seismul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 73 km E de Brașov, 88 km NE de Ploiești, 105 km S de Bacău, 119 km V de Galați, 119 km V de Brăila, 139 km N de București, 159 km NE de Pitești, 187 km SV de Iași, 187 km E de Sibiu, 204 km N de Ruse.

Seismul s-a produs la ora 09:47, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) din România, transmite Știri.md.

Cutremurul a avut o magnitudine de 3,8 și a avut loc la o adâncime de 147 km.

Seismul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 73 km E de Brașov, 88 km NE de Ploiești, 105 km S de Bacău, 119 km V de Galați, 119 km V de Brăila, 139 km N de București, 159 km NE de Pitești, 187 km SV de Iași, 187 km E de Sibiu, 204 km N de Ruse.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 09:23
4
655

România, una dintre cele mai bune țări în care poți lucra

18 ianuarie, 09:23
4
655

România ocupă locul al treilea în topul celor mai bune țări din lume de unde să lucrezi și în care să călătorești, conform unui nou clasament.

România, una dintre cele mai bune țări în care poți lucraFoto: Getty Images

În realizarea acestui top au fost analizate 111 țări, clasificate apoi în funcție de 22 de factori împărțiți în șase categorii: accesibilitate și costuri de călătorie, prețuri locale, siguranță și sănătate, facilitățile muncii de la distanță, viața socială și vremea, transmite Știri.md cu referire la Ziarul Național.

Țări în care poți lucra mai bine

Cele mai bune zece țări în care să se îmbine condițiile pentru o muncă productivă cu posibilitățile de călătorie sunt:

  1. Portugalia
  2. Spania
  3. România
  4. Mauritius
  5. Japonia
  6. Malta
  7. Costa Rica
  8. Panama
  9. Republica Cehă
  10. Germania

România a ieșit pe locul trei la nivel internațional în ceea ce privește munca la distanță, în special datorită prețurilor atrăgătoare și a faptului că are unul dintre cele mai mici costuri de trai, nu doar din Europa, ci din întreaga lume.

De asemenea, România oferă prețuri avantajoase la închirieri auto și la hoteluri, în plus față de costuri reduse pentru închirierea pe termen lung a unui apartament, ceea ce asigură condiții foarte bune pentru călătorii interne.

„Nomazii digitali vor aprecia cu siguranță viteza excelentă a internetului și faptul că mulți localnici vorbesc engleza. Alt factor important în favoarea includerii României în acest top pe o poziție foarte înaltă este viza pentru liberii profesioniști pe care autoritățile plănuiesc să o pună la dispoziție în lunile următoare”, arată un comunicat transmis de reprezentanții motorului de căutare global pentru călătorii.

Portugalia a fost evaluată drept cea mai bună țară din lume pentru a lucra de la distanță, obținând punctaje ridicate în toate categoriile, incluzând vremea foarte bună, abundența de locuri de ieșit în oraș, rata mică a criminalității și costul de trai relativ scăzut. Portugalia mai oferă viză de nomad digital și mulți localnici vorbesc engleza la un nivel înalt, ceea ce atrage numeroși expați.

Spania ocupă locul al doilea, în principal datorită numărului ridicat de restaurante și cafenele pe cap de locuitor, a internetului de mare viteză, a abundenței de spații de co-working și a vizelor pentru liberii profesioniști. Viața de noapte de aici este bogată și este o țară cu politici LGBTQ+ favorabile.

În realizarea acestui top au fost analizate 111 țări, clasificate apoi în funcție de 22 de factori împărțiți în șase categorii: accesibilitate și costuri de călătorie, prețuri locale, siguranță și sănătate, facilitățile muncii de la distanță, viața socială și vremea, transmite Știri.md cu referire la Ziarul Național.

Țări în care poți lucra mai bine

Cele mai bune zece țări în care să se îmbine condițiile pentru o muncă productivă cu posibilitățile de călătorie sunt:

  1. Portugalia
  2. Spania
  3. România
  4. Mauritius
  5. Japonia
  6. Malta
  7. Costa Rica
  8. Panama
  9. Republica Cehă
  10. Germania

România a ieșit pe locul trei la nivel internațional în ceea ce privește munca la distanță, în special datorită prețurilor atrăgătoare și a faptului că are unul dintre cele mai mici costuri de trai, nu doar din Europa, ci din întreaga lume.

De asemenea, România oferă prețuri avantajoase la închirieri auto și la hoteluri, în plus față de costuri reduse pentru închirierea pe termen lung a unui apartament, ceea ce asigură condiții foarte bune pentru călătorii interne.

„Nomazii digitali vor aprecia cu siguranță viteza excelentă a internetului și faptul că mulți localnici vorbesc engleza. Alt factor important în favoarea includerii României în acest top pe o poziție foarte înaltă este viza pentru liberii profesioniști pe care autoritățile plănuiesc să o pună la dispoziție în lunile următoare”, arată un comunicat transmis de reprezentanții motorului de căutare global pentru călătorii.

Portugalia a fost evaluată drept cea mai bună țară din lume pentru a lucra de la distanță, obținând punctaje ridicate în toate categoriile, incluzând vremea foarte bună, abundența de locuri de ieșit în oraș, rata mică a criminalității și costul de trai relativ scăzut. Portugalia mai oferă viză de nomad digital și mulți localnici vorbesc engleza la un nivel înalt, ceea ce atrage numeroși expați.

Spania ocupă locul al doilea, în principal datorită numărului ridicat de restaurante și cafenele pe cap de locuitor, a internetului de mare viteză, a abundenței de spații de co-working și a vizelor pentru liberii profesioniști. Viața de noapte de aici este bogată și este o țară cu politici LGBTQ+ favorabile.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...