Curtea de Justiție a UE anulează normele de combatere a spălării banilor

Cazul a fost trimis Curții de Justiție a UE (CJUE) de la o instanță din Luxemburg după o contestație depusă la Registrul Comerțului din Luxemburg, de un proprietar a 35 de companii, care susține că accesul publicului larg la aceste informații „l‑ar expune pe acesta, precum și familia sa în mod grav, real și actual la un risc disproporționat și la un risc de fraudă, de răpire, de șantaj, de extorcare, de hărțuire, de violență sau de intimidare”, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Accesul la informațiile privind beneficiarii reali constituie o ingerință gravă în viața privată

Astfel, Curtea de Justiție a UE a invalidat actualele obligații legale din spațiul comunitar pentru corporații, trusturi și alte entități juridice de a dezvălui public identitățile beneficiarilor lor reali. 

„Curtea, reunită în Marea Cameră, constată nevaliditatea, în raport cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, a Dispoziției din Directiva privind combaterea spălării banilor care prevede că statele membre trebuie să se asigure că informațiile privind beneficiarul real al entităților corporative și al altor entități juridice înregistrate pe teritoriul lor sunt accesibile în toate cazurile oricărui membru al publicului larg”, se arată în hotărâre.

Potrivit Curții, accesul publicului larg la informațiile privind beneficiarii reali constituie o ingerință gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal consacrate la articolele 7 și 8 din cartă.

„Într-adevăr, informațiile divulgate permit unui număr potențial nelimitat de persoane să se informeze asupra situației materiale și financiare a unui beneficiar real. În plus, consecințele potențiale pentru persoanele vizate, care rezultă dintr-o eventuală utilizare abuzivă a datelor lor cu caracter personal, sunt agravate de faptul că, odată puse la dispoziția publicului larg, aceste date pot fi nu numai consultate în mod liber, ci și păstrate și difuzate”, constată Curtea de Justiție a UE.

Menționăm că beneficiarul real (efectiv) este termenul folosit pentru persoana care, în realitate, beneficiază de (sau deține) o anumită companie sau structură corporativă și acesta există și în legislația moldovenească, care este adaptată la normele UE.

Politicienii, indivizii bogați, criminalii și evazioniștii fiscali se numără printre cei care deghizează în mod obișnuit dreptul de proprietate asupra unor astfel de entități, adesea pentru a-și ascunde averea de autorități.

UE se întoarce în „epocile întunecate ale banilor murdari”?

Decizia vine chiar în mijlocul discuțiilor UE privind înăsprirea măsurilor pentru a restrânge banii murdari care intră în UE din Rusia. 

Organizațiile care luptă pentru echitatea fiscală și transparență au denunțat imediat decizia Curții susținând că aceasta poate întoarce UE în „epocile întunecate ale banilor murdari”.

„Odată cu revocarea accesului public la registrele din întreaga UE, banii murdari vor reveni probabil înapoi în UE”, a avertizat organizația Tax Justice Network din Londra.

Organizația a subliniat că reglementările anti-secret au fost adoptate de țările UE în ultimii ani, ca răspuns direct la necorespunderile financiare dezvăluite de Panama Papers, Pandora Papers și alte scurgeri similare de date financiare.

„Decizia instanței denotă că de fapt este nedrept să ceri entităților offshore să dezvăluie public informații despre proprietarii lor, chiar dacă micile întreprinderi interne din UE și din întreaga lume fac deja acest lucru de zeci de ani”, susține Moran Harari, cercetător principal pe indici la Tax Justice Network.

„Acest dublu standard de a-i proteja pe cei bogați și puternici de transparența și responsabilitatea publică este exact ceea ce permite spălarea banilor și abuzul fiscal și este exact tipul de dogmă împotriva căreia guvernele din întreaga UE au luptat, susținând legile privind proprietatea efectivă publică”, a adăugat expertul.

Potrivit lui, decizia instanței nu protejează neapărat ideea de confidențialitate, ci mai degrabă confidențialitatea acelor proprietari care au făcut tot posibilul pentru a evita răspunderea legală.

Organizația globală de supraveghere împotriva corupției, Transparency International, consideră că decizia Curții de Justiție a UE a anulat de ani de zile lupta împotriva corupției transfrontaliere.

„Am văzut în repetate rânduri, din Republica Cehă și Danemarca până în Turkmenistan, cum accesul public la registre ajută la descoperirea unor tranzacții sumbre. Într-un moment în care nevoia de a găsi banii murdari este atât de evidentă, decizia instanței ne duce cu ani în urmă”, a declarat Maíra Martini, expert în fluxuri de bani corupți la Transparency International.

Societatea civilă și mass-media au un interes legitim în accesarea de astfel de informații

Cu toate acestea, nu totul pare pierdut, susține Transparency International. Or, Curtea a recunoscut că societatea civilă și mass-media au un interes legitim în accesarea unor astfel de informații, având în vedere rolul lor în lupta împotriva spălării banilor.

„Acum este timpul ca Parlamentul European și Consiliul să codifice acest lucru prin garantarea accesului în actuala a șasea directivă a UE împotriva spălării banilor. Dar asta nu este suficient; noua directivă ar trebui să includă, de asemenea, prevederi precise care să reconcilieze accesul public cu preocupările privind confidențialitatea și securitatea”, a precizat Roland Papp, ofițer senior de politici al Transparency International EU. 

Impact imediat: Luxemburg a suspendat registrul UBO

În aceeași zi, imediat după publicarea hotărârii Curții de Justiție a UE din 22 noiembrie 2022, accesul la site-ul registrului beneficiarilor efectivi (RBE) din Luxemburg prin internet a fost suspendat temporar.

Autoritățile din Luxemburg susțin că o soluție care va permite accesul profesioniștilor la datele RBE, astfel cum este definită în articolul 2 din Legea privind lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, va fi comunicată în curând.