Cum îi afectează pe români valul de rasism din Italia

Un val de rasism faţă de străini cuprinde Italia în drumul spre preluarea puterii depline urmat de liderul extremist de dreapta Matteo Salvini, care deţine în prezent postul de ministru de Interne, relatează Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Odată cu moartea lui Benito Mussolini şi sfârşitul regimului său fascist, acum 73 de ani, rasismul faţă de străini a dispărut în Italia. „A revenit în 1974, când Italia a trecut de la o ţară furnizoare de imigranţi la o ţară de primire de imigranţi“, spune, potrivit slate.fr, Grazia Naletto, directoarea asociaţiei Lunaria, care luptă pentru egalitatea în drepturi.

De la „Vu’ Cumpra“ la „badanti“ 

Primii sosiţi după Al Doilea Război Mondial în Italia au fost marocanii, egiptenii şi tunisienii, etichetaţi cu toţii cu „Vu’ Cumpra“, un apelativ ce denotă vânzătorul ambulant originar din Africa. Au urmat apoi albanezii şi la scurt timp românii, care reprezintă în prezent cel mai numeros grup (circa 1,2 milioane, n. red.) de străini din Italia. S-au instalat în principal ca „badanti“ (persoane care îngrijesc bătrâni sau bolnavi) în casele italienilor bogaţi şi „bracciante“ (muncitori necalificaţi) pe câmpurile agricole, luând treptat locurile de muncă ale italienilor din sud. Potrivit unui studiu din acest an al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, din 2007 încoace, numărul străinilor a crescut de la trei milioane la cinci milioane în Italia, sau de la 5% la 8,5%.  Maria, care are un magazin în Mercato Latino, o zonă populară din sudul Romei, a venit din România în urmă cu 18 ani. Ea spune, într-o italiană impecabilă, că nu a simţit niciodată rasismul împotriva sa , dar recunoaşte că „italienii sunt obsedaţi de străini“. 

Rolul presei în amplificarea rasismului

Suprapus unei crize economice dure, acest fenomen migraţionist a dat naştere unui discurs tipic cetăţii asediate, cu ofense şi clişee emise zi de zi la adresa imgranţilor atât de presă, cât şi de politicieni. 

„S-a creat un cerc vicios preocupant între relatările de presă cu clişee antiimgranţi şi acţiunile Guvernului“, semnalează antropoloaga Annamaria Rivera într-un studiu pe tema rasismului al asociaţiei Lunaria.

Dacă presa a jucat un rol cheie în propagarea stereotipurilor despre imigranţi, politicienii le-au umflat în scopuri electorale. „Au luat la ţintă imigrantul în numele securităţii publice, creând o asociere de fapt între imigraţie şi criminalitate“, explică Grazia Naletto, citată de slate.fr. 

Astfel, apariţia unui politician extremist de dreapta de tipul lui Matteo Salvini nu s-a lăsat îndelung aşteptată. Liderul Ligii a crescut constant în popularitate şi a reuşit să acceadă la putere în primăvara acestui an la capătul unei campanii electorale axate pe imigraţie. Străinii au fost văzuţi sursa tuturor relelor problemelor societăţii italiene. Amnesty International a monitorizat discursul promovat în timpul campaniei de către politicienii italieni la adresa lor şi a stabilit un „barometru al urii“. Potrivit acestui barometru, peste 90% din mesajele ofensatoare, rasiste şi discriminatorii formulate de către candidaţi în perioada 8 februarie - 2 martie au vizat imigranţii. 

O nouă lege a imigraţiei

Combaterea imigraţiei va rezolva toate probleme, a tunat Salvini în campanie. Odată cu pleluarea Ministerului de Interne, la 1 iunie, şi-a intensificat acest discurs. În plus, a închis porturile în faţa imigranţilor şi a propus un recensământ asupra populaţiei rome. A făcut un pas înapoi în privinţa recensământului, dar şi-a impus ideile în noua lege privind imigraţia, votată în Parlament la 24 septembrie. 

„Este un pas înainte pentru a face Italia mai sigură. Pentru a înfrunta cu mai multă forţă mafioţii, pentru a reduce costurile unei imigraţii exagerate, pentru a expulza mai rapid delincvenţi şi falşi solicitanţi de azil, pentru a revoca cetăţenia teroriştilor, pentru a da mai multe puteri forţelor de ordine“, şi-a exprimat satisfacţia liderul extremei drepte italiene.

Textul acestei legi modifică substanţial drepturile refugiaţilor şi ale solicitanţilor de azil. Prevede retragerea cetăţeniei italiene tuturor persoanelor de origine străină condamnate pentru terorism, suspendarea cererii de azil pentru toţi refugiaţii care au comis o infracţiune, inclusiv „ultraj la adresa unui agent public“, şi înăsprirea condiţiilor regimului protecţiei umanitare de primire a refugiaţilor. 

Pe lângă aceste activităţi guvernamentale, violenţele la adresa străinilor au pus stăpânire pe prima pagină a ziarelor locale şi naţionale. Violenţele antiimigranţi au cuprins întreaga Italie, începând de la Vito Valentia, în Calabria (sud), unde sindicalistul Soumaïla Sacko a fost ucis la 2 iunie într-o uzină dezafectată, până la  Trieste, în apropiere de frontiera cu Slovenia, unde un lider local s-a apucat de vânători de imigranţi. Pe 1 septembrie, la Mortara, în Lombardia, trei bărbaţi au luat la bătaie un tânăr din Benin sub pretextul că a furat motoreta cu care se plimba. Sunt câteva exemple dintr-o listă foarte lungă. 

Sub monitorizarea ONU?

În acest context, ONU vrea să monitorizeze Italia. „Intenţionăm să trimitem personal în Italia pentru a evalua creşterea semnificativă a actelor de violenţă şi a rasismului la adresa imigranţilor“, a spus fosta preşedintă a statului Chile, Michelle Bachelet, în prima sa intervenţie publică de la preluarea postului de Înalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului. 

„Nu acceptăm lecţii de la nimeni şi cu atât mai puţin din partea ONU“, i-a răspuns Matteo Salvini. 

În opinia Chiarei Ferrari, expertă la Ipsos Milan, o companie multinaţională de cercetare de piaţă, Salvini foloseşte discursul rasist în scopul continuării campaniei sale electorale.

„Rasismul este o construcţie politică a unui ministru care rămâne în campanie electorală“, spune ea, potrivit slate.fr. 

Şi are succes. Conform unui sondaj al Euromedia apărut la 11 septembrie, 72% dintre italieni susţin politica migratorie a lui Salvini. Un alt sondaj, al SWG, din 10 septembrie, arată că Liga a ajuns la 32% în intenţiile de vot, aproape dublul scorului obţinut la alegerile generale din 4 martie. 

Salvini cere castrarea chimică

După preluarea postului de ministru de Interne, Matteo Salvini a cerut în mod repetat şi introducerea castrării chimice în Italia. El a reacţionat după  relatări despre violatori originari din România. 

„Bestiile care violează merită o pedeapsă exemplară şi, la fel ca în alte ţări europene, castrarea chimică experimentală“, a spus liderul extremei drepte italiene în cazul unei studente de 21 de ani violată acum o săptămână de un român de 25 de ani. Originară din Mongolia, tânăra a fost atacată şi violată sub un pod din Florenţa. Poliţia l-a prins pe agresor în baza documentelor pe care le avea asupra sa şi le-a pierdut la faţa locului. 

Salvini a taxat în mod similar şi un caz de viol petrecut la Milano. Este vorba de un român de 42 de ani care a violat o bătrână de 70 de ani şi a jefuit-o.

„A fost prins de poliţie individul care în urmă cu câteva zile a jefuit şi violat o femeie de 70 de ani în casa ei din Milano. Un recidivist. (…) Confirmă posibilitatea introducerii castrării chimice pentru a «vindeca» această boală. Alte ţări o experimentează de ani de zile, de ce nu şi în Italia ?“, se întreabă ministrul italian.