Cea mai mare simulare de cutremur din Europa, organizată în România

Este cea mai amplă simulare de intervenție în caz de seism major care are loc în Uniunea Europeană în ultimele două decenii, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Începând cu ora 9:00 s-a declanșat exercițiul national „SEISM 2018” care constă în punerea în aplicarea a Concepției naționale de răspuns postseism.

Conform scenariului, a avut loc un cutremur de 7,5  pe scara Richter, care poate fi urmat de mai multe replici.

Au fost alertate toate unitățile subordonate ale IGSU, iar mai multe echipaje de pompieri din țară se deplasează spre Capitală.

La Ciolpani a fost activat Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției.

Scenariul presupune întreruperea temporară a căilor de comunicație, dar nu și a alimentării cu energie electrică și gaze, ceea ce se poate întâmpla în cazul unui seism real de o asemenea magnitudine.

Exercițiul va dura până în data de 18 octombrie. Este un exercițiu internațional, la care participă 26 de state. Timp de cinci zile vor fi simulate diverse situații, atât pe timp de zi, cât și noaptea.

Exercițiul se desfășoară în București, dar și în marile centre universitare. Totul se va petrece ca într-o situație reală: vor fi scoși răniți dintre dărâmături, mașinile de intervenție vor circula cu girofar, vor veni aeronave militare din alte state pentru a ajuta la transportul răniților.

Vor fi prezenți observatori de la Comisia Europeană, de la structura de specialitate din SUA, de la OMS și de la NATO, plus foarte multa presa străină.

În luna septembrie s-au produs în România 11 cutremure cu magnitudinea de cel puțin 3, având epicentrele în județele Buzău și Vrancea. Cel mai puternic s-a înregistrat în 19 septembrie, în judeţul Vrancea, având magnitudinea 3,9.

În total, 20 cutremure au avut loc în septembrie în România. E de remarcat o serie de trei seisme înregistrate în trei zile consecutive - 6, 7, 8 septembrie -, două dintre ele cu magnitudine peste 3, care s-au produs la o adâncime relativ mică pentru zona seismică Vrancea: până în 30 de kilometri. Cele mai multe cutremure în Vrancea au loc la adâncimi de peste 100 de km.

Cel mai puternic cutremur din acest an a avut loc în 25 aprilie. Cutremurul a avut magnitudinea 4,6 şi s-a înregistrat în apropierea următoarelor oraşe: Covasna (12 kilometri), Întorsura Buzăului (25 de kilometri), Târgu Secuiesc (27 de kilometri), Nehoiu (35 de kilometri) şi Sfîntu Gheorghe (52 de kilometri). 

Când au fost cele mai puternice seisme în România

Cutremurul din martie 1977 a avut o magnitudine de 7,3 pe Richter (7,2 magnitudine de moment) și s-a produs la o adâncime de 94 de kilometri.

Cel mai puternic seism din ultimul secol în România s-a produs la 10 noiembrie 1940, având o magnitudine de moment estimată la 7,7 (7,4 pe Richter) . Adâncimea a fost la 133 de kilometri, iar epicentrul în Vrancea.

Și totuși, cel mai puternic cutremur de pe teritoriul României nu a fost nici cel 1940 și nici cel din 1977, deși în percepția publică tinde să se creadă acest lucru, chiar și astăzi. Cel mai mare cutremur care a avut loc în România a avut magnitudinea de 7,9. Seismul a avut loc la ora 12:55, în data de 26 octombrie 1802 (era ziua de Sfânta Parascheva, conform vechiului calendar), la o adâncime de 150 de kilometri, în zona seismică Vrancea.

Cele mai puternice cutremure produse în ultimii 28 de ani în România au fost înregistrate la 30 şi 31 mai 1990, magnitudinea acestora fiind de 6,9, respectiv 6,4 pe scara Richter.

Cutremure în România: 

    • potrivit Institutului Național de Fizică a Pământului, în România sunt 6 zone seismice importante: Vrancea, Făgăraș-Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea.

    • cea mai activă arie seismică din România este Vrancea

    • în ultimii 200 de ani, în România au avut loc 7 cutremure puternice, de peste 7 pe scara Richter

    • ultimul cutremur de peste 7  pe scara Richter a avut loc în 1986

    • cele mai distrugătoare seisme din istoria recentă a România: 1940 și din 1977, soldate cu peste  2.500 de morți și 15.300 de răniți

    • 1940, 10 noiembrie, Cutremur de 7,4, durata 3 minute, circa 1.000 de morți și 4000 răniți

    • 1977, 4 martie,  7,3 pe scara Richter, a durat 55 secunde, 1.570 decese, 11.300 de răniți, 35.000 de clădiri distruse; printre victime: Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneț

În lista oficială a imobilelelor expertizate tehnic a Primăriei Capitalei sunt 1.600 de imobile cu risc seismic I, în pericol de prăbuşire. Încă  2.000 de imobile sunt încadrate în categorii de urgenţă I, II sau III, dar neîncadrate în clase de risc seismic.  Aproape 4.000 în pericol de prăbuşire în cazul unui seism mare.